Asumarea răspunderii guvernului pe modificarea OUG 114 e neconstituțională, a decis, miercuri, Curtea Constituțională.

Orban, Turcan și Cîțu, în ParlamentFoto: Guvernul Romaniei

„Obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat; În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia şi a constatat că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative este neconstituţională”, se arată într-un comunicat al Curții Constituționale.

PSD a depus, pe 30 decembrie 2019, o sesizare de neconstituţionalitate împotriva proiectului de modificare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 114/2018, propus spre adoptare prin angajarea răspunderii Guvernului la data de 23 decembrie 2019.

"Sesizarea vizează atât forma proiectului de modificare (faptul că există deja un proiect de aprobare a OUG 114 în procedură legislativă), cât şi fondul proiectului (interzicerea cumulului pensiei cu salariul)", preciza PSD într-un comunicat. (consultă aici textul complet al sesizării PSD)

Social-democraţii susţin în sesizarea la CCR că, în prezent, proiectul de lege pentru aprobarea OUG 114/2018 se află în procedură legislativă pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, sub rezerva depunerii raportului de către comisiile sesizate în fond.

"Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege în condiţiile în care acesta este şi pe ordinea de zi a Parlamentului este neconstituţională, întrucât Guvernul este obligat să lase Parlamentul să se pronunţe asupra acestuia. Când Guvernul îşi angajează răspunderea asupra unui proiect de lege, obiectul de reglementare trebuie să conţină prevederi care se circumscriu clar unui singur domeniu. Angajarea răspunderii Guvernului nu se poate face printr-un proiect de lege care să modifice sau să completeze mai multe legi în vigoare, această manieră fiind profund neconstituţională", precizează social-democraţii, conform sursei citate.

În ianuarie însă, după sesizarea depusă la CCR, Guvernul a dat o ordonanță de urgență, care e în vigoare, în care a preluat majoitatea prevederilor din proiectul de lege asumat în parlament pentru modificarea OUG 114. În ordonanță, Guvernul nu a introdus prevederea privind interzicerea cumulului pensie-salariu, pe motiv că această prevedere este contestată șa CCR.

Ordonanța a fost respinsă în Senat, fiind înaintată Camerei Deputaților care este for decizional în acest sens.

Ce conține ordonanța de modificare a OUG 114:

  • Sporul pentru condiții vătămătoare acordat bugetarilor va fi la nivelul lunii decembrie 2019. Adică de 15% din salariul pe care îl luau angajații la finalul anului trecut. Deci nu va mai crește odată cu salariul, în acest an.
  • Amenzile de circulație: Se propune ca valoarea fixă a punctului amendă pentru amenzile contravenționale prevăzute de OUG 195/2002 să fie menținută în cursul anului 2020 la cuantumul din prezent, respectiv 145 lei.
  • Posturi suplimentate pentru personalul clerical: Pentru anul 2020, numărul de posturi pentru personalul clerical angajat în unitățile cultelor recunoscute în din România, pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare se majorează cu un număr de 5 contribuții de la bugetul de stat: 1 de vicepreședinte uniune, vicar administrativ patriarhal, secretar general, prim-rabin și 4 posturi pentru pozițiile de secretar Cancelaria patriarhală, consilier eparhial, protopop. Numărul de posturi pentru personalul clerical angajat în unitățile cultelor recunoscute din România pentru care se asigură, de asemenea, sprijin lunar se majorează cu 15.
  • Nu se vor da pensii speciale pentru primari în 2020 (măsura pensiilor speciale pentru aceștia fusese introdusă anul trecut prin Codul administrativ)
  • Dispare taxa bancară introdusă prin OUG 114
  • Salvarea Pilonului 2 de pensii. Se renunţă la cerinţele legate de elaborarea suplimentară de capital pentru administratorii fondurilor de pensii, se reduc comisioanele de administrare pentru Casa de Pensii şi ASF, lăsând mai mulţi bani în conturile participanţilor la fondurile la pilonul 2 de pensii. Se elimină şi opţionalitatea participanţilor între pilonul 1 şi pilonul 2 de pensii.
  • Dispare Fondul de Dezvoltare și Investiții
  • Nu vor mai fi permise detaşările din sectorul privat în instituţiile publice. Detaşările se vor putea face doar cu personal angajat în instituţii şi autorităţi publice.
  • Actualizarea accizelor cu rata inflației (În situația în care, ulterior datei de 20 octombrie, se modifică nivelul accizelor prevăzut în anexa nr. 1 de la Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale din Codul fiscal, nivelul aplicabil începând cu data de 1 ianuarie a anului următor se actualizează cu creșterea prețurilor de consum și se publică pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, cel târziu pe data de 31 decembrie. De asemenea, modificarea legislativă vizează clarificarea posibilității de publicare pe site până pe data de 31 decembrie a fiecărui an a nivelului actualizat al accizelor în cazul în care aceasta nu s-a realizat până la data de 20 octombrie și în alte situații decât cea menționată anterior)
  • Casele de marcat electronice fiscale: Se prorogă cu 12 luni termenul pentru dotarea operatorilor economici cu case de marcat electronice fiscale pentru cei care efectuează livrări de bunuri sau prestări servicii prin intermediul automatelor comerciale ce funcționează pe bază de plăți cu cardul, precum și acceptatoare de bancnote sau monede, după caz
  • Se propune menținerea indemnizațiilor funcțiilor de demnitate publică alese și numite, la nivelul acordat în anul 2019, menținerea indemnizației de hrană de care beneficiază personalul din sectorul bugetar la nivelul aflat în plată în anul 2019, precum și menținerea indemnizației de merit la nivelul de 6.240 lei