Premierul demis Ludovic Orban a anunțat, joi, că propunerea de premier cu care delegația PNL va merge la Cotroceni este el, iar pentru PNL rămâne ca obiectiv organizarea alegerilor anticipate, astfel că parlamentarii liberali vor contribui la respingerea următoarelor două propuneri de prim-ministru pe care le va face șeful statului.

Ludovic Orban în ParlamentFoto: Guvern

Principalele declarații făcute de Orban la finalul Biroului Executiv al PNL, înaintea consultărilor de la Cotroceni:

  • "Pentru a asigura buna guvernare nu există altă soluție decît de a da puterea românilor, dreptul să-și aleagă un Parlament reprezentativ.
  • Ca atare, obiectivul PNL este acela de a face posibile alegerile anticipate, de a contribui la îndeplinirea condițiilor constituționale care să permita presedintelui dizolvarea actualului Parlament.
  • Despre mandatul cu care delegația PNL merge la Cotroceni:
  • Propunerea de prim-ministru este conforma cu decizia Consiliului Național al PNL, în persoana președintelui PNL, subsemnatul, Ludovic Orban
  • De asemenea, am stabilit ca delegația să transmită președintelui susținerea pentru convocarea anticipatelor și decizia de a contribui la respingerea celor două propuneri de guvern care vor fi formulate.
  • Și ieri s-a văzut că PSD nu a înțeles nimic din votul românilor din 2016. Au pierdut europarlamentarele".

Din delegația PNL care va merge la consultările de la Cotroceni vor face parte Ludovic Orban, Raluca Turcan, Robert Sighiartău, Florin Cîțu și Iulian Dumitrescu.

Președintele Klaus Iohannis începe astăzi, de la ora 12.00, consultările cu partidele parlamentare, fiind așteptat să-l desemneze premier tot pe liberalul Ludovic Orban, în încercarea de a ajunge la alegerile anticipate. Iohannis a precizat însă că, dacă va constata în cadrul consultărilor că nu există o majoritate pentru dizolvarea Parlamentului, va ”insista” pentru votarea unui guvern construit în jurul PNL.

Consultările vor avea loc după următorul program:

  • Ora 12,00 - Partidul Naţional Liberal (PNL);
  • Ora 12,45 - Partidul Social Democrat (PSD);
  • Ora 13,30 - Uniunea Salvaţi România (USR);
  • Ora 14,15 - Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);
  • Ora 15,00 - Partidul Mişcarea Populară (PMP);
  • Ora 15,45 - Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE);
  • Ora 16,30 - Grupul parlamentar Pro Europa;
  • Ora 17,15 - Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

PSD și Pro România îl propun premier pe rectorul SNSPA, Remus Pricopie, care nu este însă susținut și de Tăriceanu. PSD și Pro România au împreună 231 de parlamentari, număr insuficient pentru a crea majoritatea în Parlament. Ciolacu și Ponta susțin însă că poartă negocieri în continuare și că vor obține numărul necesar pentru majoritate.

Deși nu a exclus varianta ancitipatelor, președintele interimar al PSD Marcel Ciolacu a declarat, miercuri seară, la Digi24, că există suspiciuni de neconstituționalitate dacă Iohannis îl va nominaliza premier tot pe Ludovic Orban. El a adăugat însă că are încredere că ”președintele respectă Constituția”. O eventuală atacare la Curtea Constituțională a desemnării lui Orban ar duce la o amânare a procedurilor de declanșare a alegerilor anticipate.

”Anticipatele nu reprezintă o variantă exclusă din această ecuație, dar până atunci sunt foarte multe lucruri de făcut. În primul rând, trebuie să intrăm într-o matcă constituțională”, a declarat Ciolacu. Victor Ponta a confirmat strategia PSD privind un eventual arbitraj al Curții Constituționale.

”Din punctul meu de vedere, numirea domnului Orban pentru un nou mandat nu ştiu dacă este constituţională sau nu. Marcel Ciolacu a zis că o să decidă Curtea Constituţională. Asta înseamnă – pe bună dreptate, aşa aş face şi eu – că va cere Curţii Constituţionale să se pronunţe. Curtea se va pronunţa, nu ştiu, în două săptămâni, în trei, în patru”, a declarat Ponta, citat de Agerpres.

Potrivit Constituției, Parlamentul poate fi dizolvat de președinte dacă respinge două propuneri de învestitură a unui nou Guvern în termen de 60 de zile.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de preşedinte după consultări cu partidele, va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Constituţia prevede, la articolul 103, că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Conform Constituției, refuzul Parlamentului de a acorda încrederea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri în acest sens duce la dizolvarea Parlamentului. "După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizove Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".

În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, mai prevede Constituția.

CITEȘTE ȘI: Orban: Parlamentarii PNL nu vor vota următoarele două guverne. Obiectivul nostru sunt anticipatele/ Ce spune despre varianta ca PSD să voteze Guvernul Orban la a doua propunere