Comisia Europeană a decis luni să interzică României și Lituaniei să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care conţin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) și care ar afecta albinele. Decizia a fost luată în contextul în care în 18 ianuarie Ministerul Agriculturii a autorizat temporar, pentru situații de urgență, utilizarea acestor pesticide la tratarea semințelor de porumb și de sfeclă de zahăr.

HotNews.roFoto: Hotnews

Utilizarea acestor substanţe afectează albinele, iar utilizarea lor a fost limitată în Uniunea Europeană.

Comisia Europeană subliniază, într-un comunicat de presă transmis luni, că, cu toate acestea, România şi Lituania au acordat de mai multe ori autorizaţii de urgenţă pentru a permite utilizarea acestor substanţe în ideea de a lupta împotriva unor dăunători la culturi specifice, autorizaţii pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) nu le consideră justificate.

"Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de decizii. Acordarea de autorizaţii de urgenţă pentru pesticide nu este posibilă decât dacă sunt respectate condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE şi nu putem accepta ca statele membre să continue să utilizeze pesticide care afectează mediul şi biodiversitatea atunci când sunt disponibile soluţii alternative", a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

De asemenea, Comisia Europeană a creat luni o bază de date care va pune la dispoziţie toate autorizaţiile de urgenţă acordate de statele membre.

Ce spun cercetătorii despre impactul folosirii acestor substanțe

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol cheie în polenizarea multor culturi. Un studiu realizat în Canada a ajuns la concluzia că albinele lucrătoare expuse la neonicotinoide au avut o durată de viaţă mai scurtă, iar coloniile aveau un risc mai mare de a rămâne fără regine, potrivit Agerpres.

În Europa, oamenii de ştiinţă au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din două dintre cele trei ţări incluse în cercetare şi a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.

Cum a justificat Ministerul Agiculturii autorizarea utilizării neonicotinoidelor la semințele de porumb și sfeclă de zahăr

În 18 ianuarie, Ministerul Agriculturii a anunţat că autorizează pentru campania de primăvară 2020 utilizarea în situaţii de urgenţă a unor produse pe bază de substanţe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea seminţelor de porumb, precum şi utilizarea în situaţii de urgenţă a seminţelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecţia plantelor pe bază de neonicotinoide.

"Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziție pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecția plantelor în situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizațiile temporare emise de România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în Uniunea Europeană", susținea ministerul.

Perioadele pentru care MADR a acordat autorizațiile temporare sunt: 20 ianuarie - 1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării semințelor de porumb şi 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea semințelor tratate de sfeclă de zahăr.

Instituția argumenta că decizia vine în urma solicitărilor Asociației Producătorilor de Porumb din România, a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, având în vedere că:

• "În prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, care afectează suprafețe de peste 2 milioane hectare, cu tendințe de extindere, cu densități foarte mari pe metru pătrat și care nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație.
• Nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea semințelor împotriva dăunătorilor “Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, și în acest context neutilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de producție de circa 35%-38%, existând riscul de abandonare a culturii de către fermieri. Sfecla de zahăr nu este o plantă atractivă pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescență și nici polen în perioada de creștere până la atingerea maturității tehnologice necesare pentru producția de zahăr.
• În concluzie, unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători este în prezent tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Tratamentele cu insecticide efectuate în perioada de vegetație pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluare a mediului înconjurător.
• Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde fără o astfel de soluție culturile de porumb și sfecla de zahăr ar putea fi compromise.
• Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere și luând în considerare importanța sectorului apicol din România, precizăm că în acest an MADR nu va acorda autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui".