Guvernul a decis să reia procedura de includere a zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, a anunțat vineri ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, care a precizat că notificarea va fi trimisă astăzi. În 1 februarie expiră termenul până la care Executivul se mai poate adresa UNESCO pentru a cere rediscutarea dosarului Roşia Montană în următoarea sesiune a Comitetului internaţional, în caz contrar dosarul nemaiputând fi inclus pe ordinea de zi a reuniunii Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO din această vară.

Rosia MontanaFoto: Facebook

"În urma analizei şi consultărilor am luat decizia ca înscrierea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO să fie reluată. Notificarea va fi depusă azi, astfel încadrându-ne în termenul necesar pentru ca dosarul să poată fi discutat în şedinţa din această vară a Comitetului Patrimoniului mondial, care va avea loc în China", a anunțat Gheorghiu într-o conferință de presă.

El a spus că decizia a fost luată împreună cu premierul Ludovic Orban și că nu au existat cereri de avizare a deciziei reluării procedurii de înscriere a sitului Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, ci doar cereri de puncte de vedere.

"Au fost puncte de vedere destul de stufos formulate. Majoritatea au înclinat mai mult spre neutralitate, lăsând decizia în seama Ministerului Culturii. Au mai fost şi opinii punctuale care au fost contrare luării acestei decizii", a spus ministrul, citat de Agerpres.

Totodată, faptul că "unii au fost mai efervescenţi" în ceea ce priveşte decizia de vineri nu a influenţat luarea mai rapidă a acesteia, a susținut Gheorghiu.

El a atras atenţia că "trebuie să fim conştienţi de faptul că astăzi situl este deja protejat de legislaţia românească specifică, de patrimoniu", subliniind că "prin înscrierea în Lista UNESCO nu se modifică regimul juridic de protecţie deja instituit", iar "reluarea acestei proceduri nu rezolvă problema de la Roşia Montană".

"Intervenţia efectivă a statului român prin Institutul Naţional al Patrimoniului la Roşia Montană şi reluarea procedurii includerii sitului Roşia Montană în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO reprezintă două demersuri paralele. Trebuie să se înţeleagă clar aceste lucruri, pentru că trebuie văzut şi ce nu s-a făcut până acum la nivel de minister al Culturii şi la nivel de Guvern, lucruri care puteau fi efectuate până acum", a subliniat ministrul.

Gheorghiu a anunţat "un set de măsuri concrete". Potrivit ministrului, Planul urbanistic general (PUG) va reglementa modul de construire în teritoriul comunei şi va condiţiona dezvoltarea sa.

"Fără PUG nu se pot elibera autorizaţii de construire şi, ca atare, nu se poate realiza nicio investiţie - nici publică, nici privată, cu excepţia intervenţiilor de punere în siguranţă şi restaurare a monumentelor istorice. Ministerul Culturii poate cere Primăriei şi Consiliului Local Roşia Montană să iniţieze urgent elaborarea PUG şi poate oferi, prin Institutul Naţional al Patrimoniului (INP), consultanţă pentru elaborarea studiului istoric-urbanistic de fundamentare a PUG".

De asemenea, sunt avute în vedere finalizarea procedurilor de clasare - clădiri valoroase recunoscute ca monumente istorice și transferul Muzeului Mineritului din administrarea Întreprinderii Miniere Roşia Montană (filială Minvest S.A.) în cea a Ministerului Culturii, pentru a înfiinţa Muzeul Naţional al Mineritului Aurifer. El a atras atenţia că "dacă nu se realizează acest transfer, există riscul major ca patrimoniul cultural valoros al acestui muzeu să se piardă", actuala întreprindere putându-se "lichida oricând", clădirile fiind "în stare gravă de degradare, cu porţiuni deja prăbuşite".

Gheorghiu a mai spus că INP a elaborat o primă versiune, de lucru, a planului de management al sitului minier propus pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind necesară continuarea acestui demers, pentru a completa şi, mai ales, pentru a operaţionaliza planul de management. El a precizat că săptămâna viitoare va avea loc o întâlnire cu primarul localității Roșia Montană, iar discuțiile vor viza un program specific de susținere și asistență tehnică în zonă.

Mai multe organizaţii civice și lideri politici au cerut Guvernului reluarea procedurii de includere a zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial, în condițiile în care în 1 februarie expiră termenul până la care Executivul se mai poate adresa UNESCO pentru a cere rediscutarea dosarului Roşia Montană în următoarea sesiune a Comitetului internaţional, în caz contrar dosarul nemaiputând fi inclus pe ordinea de zi a reuniunii Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO din această vară.

"Considerăm că asumarea guvernamentală de a relua procedura de nominalizare a Roşiei Montane nu poate fi nici retrasă, nici schimbată, în contextul în care echipa PNL ce guvernează în prezent România şi cu care colaboraţi îndeaproape vrea să îşi păstreze credibilitatea în faţa cetăţenilor români. După cum vă este bine cunoscut, la reuniunea Comitetului UNESCO din iunie 2018, Guvernul PSD a solicitat retragerea candidaturii Roşiei Montane. Motivul invocat, spre marea mirare a delegaţilor internaţionali, a fost litigiul economic dintre compania Gabriel Resources şi statul român. Atunci, Comitetul UNESCO a acordat un termen în care România poate reveni asupra deciziei de retragere a candidaturii, timp în care documentaţia depusă şi avizată de experţii UNESCO ar rămâne valabilă", se arată în scrisoarea transmisă președintelui Klaus Iohannis de către comunitatea Declic, Reţeaua Mining Watch România şi Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu.

În iunie 2018, Comitetul Patrimoniului Mondial a decis amânarea înscrierii Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO, la solicitarea Guvernului Dăncilă, care a invocat arbitrajul internaţional în curs.

Ministrul de atunci al Culturii George Ivașcu susținea atunci că o decizie privind amânarea procesului de includere a Roșiei Montane în Patrimoniul UNESCO ar fi trebuit luată de CSAT, iar Guvernul și-a asumat responsabilitatea acestui demers în vederea protejării patrimoniului național și a intereselor financiare ale statului român, în litigiul cu Gabriel Resources. "Nu suntem dispuși să plătim din buzunarul cetățeanului cele 4 miliarde de dolari care se pot pierde în urma litigiului”, afirma Ivașcu.