Arheologul Cătălin Pavel a comentat, pentru Mediafax, scandalul vestigiilor antice de la Constanța: „Trecutul României e un fel de pădure care e rasă fără remușcări”. În ce privește construcția unui bloc într-o zonă protejată istoric, arheologul spune că e ca și cum ai da Turnul Eiffel la fier vechi.
Zeci de constănțeni au făcut vineri un lanț uman în jurul unor vestigii antice din centrul orașului, în semn de protest față de construcția unui bloc de patru etaje care urmează să fie ridicat într-o zonă protejată istoric.
Oamenii sunt nemulțumiți de faptul că viitoarea investiție va fi făcută deasupra unor vestigii ale cetății antice Tomis și că excavatoarele au săpat fără supravegherea arheologilor.
Arheologul Cătălin Pavel, care a cercetat mai multe șantiere din ţară și din străinătate și a săpat în cetățile Milet, Troia și Histria, a comentat pentru Mediafax situația de la Constanța. Cătălin Pavel spune că este de neacceptat ca într-un sit istoric să se sape fără supravegherea unui arheolog:
„Acum, indiferent de situația de aici – n-am putut vedea cu ochii mei toate documentele – , pot să vă spun că în niciun sit arheologic n-ar trebui să se poată face săpături fără supraveghere arheologică, e la mintea cocoșului, și cu atât mai puțin într-un sit cum e Constanța. A distruge părți din orașul antic e de neconceput, e ca și cum ai da Turnul Eiffel la fier vechi!”, a declarat Cătălin Pavel, lector universitar la Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța.
Arheologul se arată îngrijorat de situația de la Constanța și crede că o săpătură realizată într-un sit fără supravegherea specialiștilor poate să distrugă mărturii importante din istoria noastră: „Și nu e vorba că arheologii fetișizează o cărămidă veche și nu înțeleg că prezentul are și el nevoile lui, că adică oamenii vii trebuie să treacă, pînă la urmă, înaintea celor morți. Dar să nu mi se spună că pentru, să zicem, o sală de popice trebuie musai distruse urgent jucăriile copiilor din antichitate sau șarpele Glykon sau frescele făcute de primii creștini de aici. Și dacă bagi excavatorul în inima Tomisului, poți oricînd să distrugi așa ceva. Oricând! Asta e situația, când vorbim de situri excepționale. Eu vă dau ca exemplu obiecte, dar se înțelege că e vorba de fapt de distrugerea, în general, a informațiilor despre trecut”, a adăugat Cătălin Pavel.
Cătălin Pavel a mai declarat că există o mare contradicție: în timp ce România cheltuiește mulți bani pentru a promova în afară patrimoniul istoric, multe vestigii istorice din țară se distrug.
„În vremea asta, sume considerabile sînt cheltuite de stat pentru a face vizibil în străinătate, de pildă prin expoziții, patrimoniul arheologic al României. Sau pentru recuperarea patrimoniului atunci când asemenea obiecte ajung ilegal în străinătate. Contradicția e limpede ca lumina zilei, nu? Cum să vă zic, pentru mine, ca arheolog, trecutul e casa mea. Dar nimeni nu are nevoie de doctorate ca să simtă că nu e în regulă ca cineva să-ți ia casa cu excavatorul”, a mai declarat Cătălin Pavel.
Arheologul își conchide comentariul într-un mod optimist, exprimându-și încrederea că societatea din România începe să reacționeze la astfel de situații distructive: „Vedeți, trecutul României e și el un fel de pădure care e rasă fără remușcări. Știu că ruinele antice nu ne fac aerul mai curat, dar eu cred că ne fac mintea mai limpede, mai îndepărtată de bani și mai apropiată de oameni. Nu mai contați pe faptul că oamenii au prea multe griji ca să se mobilizeze, societatea civilă o să protesteze mereu pentru educație, pentru calitatea aerului, pentru patrimoniu, pentru toate chestiile alea care par numai bune să fie sacrificate pentru profit”.
Terenul pe care urmează să fie ridicată clădirea modernă a fost întregit prin lipirea mai multor parcele obținute în perioada 2011-2013, fie prin retrocedări, fie prin contracte de vânzare-cumpărare cu Primăria Constanța, scrie Mediafax.
În anul 2016, arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au făcut o cercetare arheologică la fața locului și au descoperit mai multe vestigii. În urma acestei lucrări, arheologii au propus în raportul final ca o parte dintre acestea să fie conservate in situ, iar pe o bucată de teren au dispus descărcarea arheologică.
În final, investitorul a reușit să obțină toate avizele necesare de la Ministerul Culturii, Direcția Județeană pentru Cultură Constanța, iar consilierii locali au votat, în anul 2018, avizarea planului Urbanistic de Detaliu pentru această construcție.
La finalul anului 2019, investitorul a obținut și autorizația de construire, iar în urmă cu o săptămână a început să sape în șantier. Constănțenii s-au revoltat când excavatoarele au săpat fără supravegherea arheologilor și au început să protesteze împotriva investiției.
Investitorul se apără și spune că are toate avizele necesare pentru această investiție.
0
8
