Parchetul General a deschis un dosar penal in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de sustragere sau distrugere de înscrisuri, de luare de mită și de dare de mită, după ce un raport al Corpului de Control al ministrului Justiției din toamna anului 2019 arată că cetățenia română e acordată „peste rând”, în urma unui sistem paralel de înregistrare a cererilor, care încalcă prevederile legale, și deseori fără să se verifice dacă actele depuse de solicitanți sunt autentice, scrie Vice România.

Autoritatea Nationala pentru CetatenieFoto: data.gov.ro

Cetățenia română e acordată „peste rând”, în urma unui sistem paralel de înregistrare a cererilor, care încalcă prevederile legale, și deseori fără să se verifice dacă actele depuse de solicitanți sunt autentice, arată raportul realizat de Corpul de Control al ministrului Justiției realizat în toamna lui 2019, în urma unor plângeri pentru nereguli în acordarea cetățeniei, scrie Vice România. Propriu-zis, doi cetățeni din Republica Moldova semnalau tergiversarea unor dosare în detrimentul altora.

Raportul atrage atenția că există „vulnerabilități la corupție” în instituția care acordă cetățenia română și că cei mai mulți dintre solicitanți sunt din Ucraina, Republica Moldova, Rusia, Belarus.

„Sesizarea la care faceți referire a fost înregistrată pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică, în cauză fiind începută urmărirea penală in rem (cu privire la faptă) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de sustragere sau distrugere de înscrisuri, de luare de mită și de dare de mită”, a confirmat Parchetul General la solicitarea Vice.

”Sistem paralel de depunere a cererilor”

În perioada august-octombrie 2019, inspectorii Corpului de Control al ministrului Justiției, la acel moment Ana Birchall, au analizat aleatoriu mai multe dosare de cetățenie depuse între 2017 și 2019 și au verificat modul în care se înregistrează și se soluționează cererile , se depun memorii la conducere și se țin audiențele.

O persoană care vrea să devină cetățean român trebuie să se programeze pe site-ul ANC, iar odată cu înregistrarea online, primește o dată la care trebuie să depună dosarul. Astfel, se respectă soluționarea în ordine cronologică a depunerii cererilor.

Dar, în iulie 2017, președintele instituției, Andrei Tinu, a adăugat o excepție: în fiecare vineri pot depune cereri fără programare prealabilă „exclusiv solicitanții asistați de avocați, în limita a o sută de locuri”, prilej cu care s-a creat o adresă de mail destinată numai cererilor de acest tip.

În septembrie 2019, printr-o notă a unui funcționar de la cabinetul vicepreședintelui Sorin Bozgan, excepția s-a lărgit: cereri fără programare se pot face zilnic, nu doar vinerea, în limita a o sută de locuri.

„Această dispoziție a instituit un sistem paralel de depunere, care nu este prevăzut în nicio procedură. Se creează o situație discriminatorie față de restul petenților care s-au înregistrat online. (...) Prin restaurarea acestor practici, se revine la situația anterioară procedurii programării online, care prezintă numeroase vulnerabilități la corupție, de natură să aducă prejudicii petenților și statului român”, explică raportul.

Astfel, dacă în 2015 au depus cerere 950 de ruși, trei ani mai târziu numărul lor crescuse la 3 500, în timp ce în primele luni ale lui 2019, 3 150 de ruși își exprimaseră deja dorința să devină români, mai scrie Vice.