Ministerul Justiţiei vrea desfiinţarea Institutului Naţional de Criminologie, instituție înființată în 2018, potrivit unui proiect de lege pus în dezbatere publică. Proiectul vizează reorganizarea Ministerului Justiției și mai prevede înfiinţarea unui compartiment pentru Comunicare, care să aibă printe atribuții și "crearea şi evaluarea imaginii publice a politicii din domeniul Justiţiei". O altă măsură propusă vizează posibilitatea ministrului Justiției de a numi consilieri onorifici.
Proiectul de hotărâre de Guvern privind reorganizarea Ministerului Justiţiei a fost pus în dezbatere publică miercuri și prevede:
- Desființarea Institutului Național de Criminologie: personalul încadrat la Institutul Național de Criminologie precum și posturile aferente acestuia să fie preluate de Ministerul Justiției;
- Redistribuirea personalului încadrat în cadrul Institutului Național de Criminologie se face în funcție de necesitățile Ministerului Justiției;
- Desființarea celor 6 posturi vacante din cadrul Institutului Național de Criminologie, precum și a încă 4 posturi din cadrul Ministerului Justiției;
- Înființarea Compartimentului pentru Comunicare în cadrul Ministerului Justiției având ca atribuții principale:
a) crearea şi evaluarea imaginii publice a politicii din domeniul justiţiei şi elaborarea recomandărilor în consecinţă;
b) elaborarea strategiilor de comunicare;
c) organizarea activităţilor publice ale ministrului justiţiei şi ale altor reprezentanţi ai ministerului;
d) organizarea conferinţelor de presă ale ministerului;
e) elaborarea și transmiterea comunicatelor de presă, fiind singurul compartiment din cadrul ministerului abilitat în acest sens;
f) elaborarea revistei presei şi sintezei ştirilor importante pentru justiţie;
- Modificarea Anexei nr.1 din Hotărârea Guvernului nr.652/2009, în sensul relocării Serviciului Informații Clasificate în directa subordonare a ministrului justiției, precum și a înființării atât a Compartimentului pentru Comunicare cât și a Direcției Economice, direcție rezultată ca efect al comasării Direcției Financiar –Contabile și Direcției Investiții;
- O nouă structură organizatorică a Ministerului Justiţiei, compusă din 413 posturi, structură care asigură o buna funcţionare a instituţiei;
- Schimbarea denumirii Serviciului Comunicare și Relații cu Publicul în Serviciul Relații cu Publicul.
- Promovarea prezentului proiect de act normativ nu generează impact financiar în bugetul aprobat Ministerului Justiției.
O altă măsură propusă vizează posibilitatea ministrului Justiției de a numi consilieri onorifici, cu activitate neremunerată.
De altfel, în proiect se menționează că modificările propuse nu generează impact financiar în bugetul aprobat pentru Ministerul Justiției. Salarizarea personalului din Institutul Național de Criminologie este similară cu salarizarea personalului Ministerului justiției, iar prin desființarea institutului nu sunt înregistrate cheltuieli suplimentare de personal, mai arată sursa citată.
Cum este argumentată propunerea de desființare a Institutului Național de Criminologie
- Institutul nu a beneficiat, de la înfiinţarea sa în anul 2018, de numirea unei persoane în funcţia de director, atribuţiile acestuia fiind exercitate pe perioade determinate de timp prin delegarea unei persoane din Ministerul Justiţiei, iar ulterior din cadrul Institutului Naţional de Criminologie.
- Numărul redus de posturi prevăzute în schema de personal face aproape imposibilă conformarea la exigenţele legale privitoare la constituirea diverselor comisii, precum şi la exercitarea diferitelor funcţii în cadrul instituţiilor publice.
- Activităţile pe care le desfăşoară la acest moment Institutul Naţional de Criminologie sunt, de fapt, o parte din activităţile care pot fi exercitate în cadrul unor compartimente din Ministerul Justiţiei potrivit atribuţiilor ministerului.
- Toate aceste categorii de activităţi sunt desfăşurate, în acest moment, atât de Institutul Naţional de Criminologie, cât şi de compartimente de specialitate ale Ministerului Justiţiei.
- Apreciem că menţinerea unei structuri distincte - Institutul Naţional de Criminologie - nu se justifică, având în vedere că, până la acest moment, operaţionalizarea institutului nu a putut fi realizată într-un mod eficient.
Cum funcționează acum Institutul Național de Criminologie
Institutul a fost înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 14/2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Național de Criminologie, precum și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției. Conform Hotărârii Guvernului, principala activitate desfășurată de către Institut, respectiv cercetarea criminologică, are ca finalitate fundamentarea științifică, în mod efectiv, a procesului legislativ și a politicilor de prevenire, prin efectuarea diferitelor studii, precum și prin participarea la grupuri de lucru și la manifestări științifice din domeniu.
Refaritor la structura de personal, actul de înființare prevede că institutul funcționează cu 20 de posturi, din trei categorii profesionale: personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, personal contractual și funcționari publici.
În perioada imediat următoare adoptării actului de înființare, în vederea operaționalizării institutului, posturile vacante de personal de specialitate juridică au fost scoase la concurs, niciunul din cele șapte posturi nefiind însă ocupate. În urma adoptării unui nou Regulament de concurs pentru ocuparea posturilor vacante din Ministerul Justiției și Institutul Național de Criminologie, aprobat prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 666/2018, precum și a desfășurării concursului în perioada martie-iulie 2018, toate cele șapte posturi vacante au fost ocupate. De asemenea, procesul de operaționalizare a continuat pe parcursul anului 2018 prin completarea schemei de personal aprobate, în prezent fiind ocupate 14 din cele 20 de posturi ale Institutului. Toate cele 14 posturi sunt aferente unor funcții de execuție: 9 în cadrul Serviciului Cercetare, 4 în cadrul Biroului Economico-Financiar și Administrativ, iar unul în cadrul Compartimentul Secretariat. Referitor la celelalte funcții de conducere ale institutului, respectiv cea de șef serviciu, precum și cea de Șef Birou, doar ultima menționată este ocupată prin delegarea temporară a unui membru din cadrul Biroului Economico - Financiar și Administrativ, care îndeplinește condițiile legale exercitării acestei funcții, se mai arată în proiectul supus dezbaterii publice.
Legat de înființarea Compartimentului pentru Comunicare, Ministerul Justiției argumentează că, în mod traditional, până în anul 2013, în subordinea ministerului a funcționat o structură de comunicare responsabilă pentru relația cu mass-media. "Lipsa unui compartiment responsabil în mod exclusiv pentru relația cu mass-media a condus, însă, la dificultăți în realizarea unei strategii de comunicare a Ministerului Justiției". Compartimentul va avea o structură de 2 posturi şi se va constitui ca urmare a reorganizării Ministerului Justiţiei, fără a implica un impact financiar suplimentar asupra bugetului de stat, mai prevede proiectul.
0
2
