O largă majoritate a procurorilor și judecătorilor consideră că Secția specială pentru investigarea magistraților trebuie desființată, potrivit rezultatelor consultărilor informale inițiate de către Ministerul Justiției și publicate luni seara.

Catalin PredoiuFoto: Facebook

În schimb, un procent de circa 40% (45,47% la procurori, 38,11% la judecători) se pronunță pentru menținerea prevederilor privind pensionarea anticipată a magistraților.

În data de 25 noiembrie 2019, Ministerul Justiției a solicitat instanțelor judecătorești, parchetelor de pe lângă acestea, precum și asociațiilor magistraților puncte de vedere în legătură cu unele modificări legislative preconizate cu referire la legile justiției, sens în care magistrații au fost consultați cu privire la următoarele chestiuni (sursa - comunicat Ministerul Justiției):

  • Schema de pensionare anticipată a magistraților;
  • Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel;
  • Prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
  • Problematica Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), înființată prin Legea nr. 207/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare.

Răspunsurile, mai jos

A. Cu privire la schema de pensionare anticipată a magistraților:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 1.957 de procurori respondenți (reprezentând 79,13% din numărul total al procurorilor, schema de procurori fiind ocupată, în prezent, în procent de 83,18%):

  • 890 procurori au opinat pentru menținerea dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților (45,47%);
  • 501 procurori au opinat pentru prorogarea dispozițiilor legale în discuție (25,6%);
  • 566 procurori au opinat pentru abrogarea prevederilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților (28,92%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (reprezentând 85,65% din numărul total al instanțelor de judecată, respectiv 244):

  • 38,11% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților;
  • 36,97% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale în discuție;
  • 24,91% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării prevederilor legale ce privesc pensionarea anticipată a magistraților.

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:

a. Două asociații au opinat în sensul menținerii dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților (una dintre acestea a precizat că, în măsura în care se apreciază necesară aprofundarea concluziilor studiului de impact al CSM, propune prorogarea intrării în vigoare a dispozițiilor);

b. Două asociații au opinat în sensul prorogării prevederilor;

c. Două asociații au opinat în sensul abrogării dispozițiilor în discuție.

B. Referitor la prevederile legale privind compunerea completelor de judecată în apel:

I. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (care au transmis răspunsuri):

  • 78,81% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;
  • 14,54% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale în discuție;
  • 6,63% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii prevederilor legale ce privesc compunerea completelor de judecată în apel.

II. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:

a. Patru asociații au opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind compunerea de 3 judecători a completelor de judecată în apel;

b. O asociație a opinat fie în sensul prorogării, fie în sensul abrogării dispozițiilor legale privind compunerea completelor de judecată în apel.

C. Cu privire la dispozițiile legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul Institutului Național al Magistraturii:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 1.952 de procurori respondenți:

  • 1.792 procurori au opinat pentru abrogarea dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul Institutului Național al Magistraturii (91,8%);
  • 87 procurori au opinat pentru prorogarea dispozițiilor legale în discuție (4,4%);
  • 73 procurori au opinat pentru menținerea prevederilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM (3,7%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (care au transmis răspunsuri):

  • 84,64% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM;
  • 10,96% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale în discuție;
  • 4,38% % din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii prevederilor legale ce privesc durata ciclului de școlarizare în cadrul INM.

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:

a. Trei asociații au opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM;

b. Două asociații au opinat în sensul prorogării dispozițiilor legale;

c. O asociație a opinat în sensul amendării dispozițiilor legale privind durata ciclului de școlarizare în cadrul INM.

D. Relativ la problematica Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție:

I. Rezultatele centralizate la nivelul parchetelor pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 1.934 de procurori respondenți:

  • 1.653 de procurori au opinat pentru abrogarea normelor prin care a fost înființată Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, solicitând desființarea acesteia (85,47%);
  • 144 de procurori au opinat în sensul amendării dispozițiilor legale ce privesc SIIJ (7,44%);
  • 137 de procurori au opinat în sensul menținerii prevederilor legale privind înființarea SIIJ (7,08%).

II. Rezultatele centralizate la nivelul instanțelor judecătorești pun în evidență următoarele:

Dintr-un număr de 209 instanțe de judecată (care au transmis răspunsuri):

  • 72,22% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul abrogării dispozițiilor legale privind înființarea SIIJ, solicitând desființarea acesteia;
  • 10,53% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul amendării dispozițiilor legale ce privesc SIIJ;
  • 17,24% din numărul judecătorilor respondenți a opinat în sensul menținerii prevederilor legale ce privesc înființarea SIIJ.

III. Rezultatele centralizate la nivelul asociațiilor magistraților pun în evidență următoarele:

a. Două asociații au opinat în sensul desființării SIIJ;

b. Două asociații au opinat în sensul menținerii dispozițiilor legale privind SIIJ;

c. O asociație a opinat fie în sensul menținerii SIIJ, fie în sensul amendării dispozițiilor legale care o reglementează;

d. O asociație a opinat în sensul amendării prevederilor legale care reglementează SIIJ.