VIDEO Procurorii care vor șefia DNA, în fața comisiei conduse de Predoiu. Procurorul Ionuț Botnaru a ieșit din cursă, au rămas 4 candidați / Declarațiile candidaților

de Redactia     HotNews.ro
Joi, 16 ianuarie 2020, 8:01 Actualitate | Esenţial


Sediul DNA
Foto: Hotnews
Cei patru candidați rămași în cursa pentru funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție au susținut, miercuri, interviurile în fața comisiei conduse de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu. La acest concurs se înscriseseră cinci candidați, dar joi, în timpul audierilor, Predoiu a anunțat că Ionuț Botnaru s-a retras. Actualul șef interimar al DNA, Călin Nistor, care candidează pentru un mandat de procuror-șef plin, a spus că atunci când a preluat portofoliul "presiunea mediatică asupra DNA era infernală”, iar acum lucrurile "s-au mai calmat".

Cei opt candidați pentru șefia Parchetului General au apărut în fața comisiei zilele trecute. HotNews.ro a relatat LIVETEXT, marți și miercuri, cele două runde de interviuri.

UPDATE 16.30 Este audiat actualul procuror-șef interimar al DNA Călin Nistor:
  • Am făcut o analiză a punctelor forte/ slabe. Puncte tari: cadru normativ modern care creează desfășurarea activității în condiții de independență. DNA a fost primul parchet din România care a avut în componență ofițeri de Poliție judiciară, specialiști
  • Sunt 16 servicii teritoriale. Au fost desființate la un moment dat 2 birouri teritoriale (Târgu Jiu și Slobozia) și serviciul teritorial București cu nivel de activitate scăzut
  • Un alt punct forte - competența profesională deosebită, indiferent cât sunt de criticați procurorii DNA. Am încurajat tot timpul dialogul între colegi, la mine au ușa deschisă permanent
  • Întreg personalul DNA a avut acces la programe de formare profesională
  • Avem independență bugetară
  • În DNA există o cultură organizațională dezvoltată, cu corp de specialiști și Poliție judiciară proprie
  • Avem serviciu tehnic propriu, cu personal su experiență pe supravegherea tehnică. După decizia CCR nu putem acoperi eficient domenii ce țin de tehnicile de supraveghere
  • La acest moment avem 150 de procurori, cu un deficit de 45 de procurori, adică 25%. Asta afectează celeritatea investigațiilor, volumul de activitate
  • Ne-am confruntat cu acestă situație după modificarea legilor justiției vizând condițiile de vechime (de la 6 la 10 ani). Nu vreau să critic legiuitorul, dar cred că nu a avut la bază nicio analiză ca să vadă dacă sunt suficiență procurori cu experiență de peste 10 ani care să poată acoperi toate parchetele. Cred că s-ar impune o modificare legislativă, cred că o vechime de 8 ani ar fi suficientă
  • Între cele două direcții specializate s-a creat o discriminare
  • În 2019, a crescut ușor față de 2018 numărul cazurilor trimise în instanță
  • Au existat cazuri punctuale de derapaje care au dus la afectarea imaginii DNA - discutăm de serviciile DNA Ploiești și Oradea
  • Încrederea în DNA a fost puțin erodată, dar cred că în continuare Direcția se bucură de încredere în rândul populației
  • Au fost greșeli punctuale ale unor colegi, dar în mod eronat au fost extrapolate la nivelul întregii direcții
  • Întrebat ce măsuri ia pentru a îmbunătăți imaginea DNA: Pentru a contracare derapaje ale procurorilor este esențial să fii la curent cu activitatea fiecărei instituții. Zilnic știam ce face fiecare
  • Când plimbi un inculpat prin parchet nu cred că șeful de serviciu nu știa
  • Întrebat despre relația cu presa și lipsa de reacție a conducerii DNA legat, de exemplu, de informația din spațiul public potrivit căreia două treimi din judecătorii de la ICCJ ar fi fost fost vizați de dosare "fabricate" de DNA: Legat de comunicarea cu mass-media, eu cred că am reușit să iau acea presiune mediatică care era infernală, la un moment dat, de pe instituție, și, cumva, lucrurile s-au mai calmat. Noi avem un birou de presă, condus de un fost jurnalist, pentru că acum are calitatea de specialist în comunicare și, practic, este funcționar public
  • Nu stau toată ziua să le văd pe presă, am discutat pe acel caz cu biroul de presă dacă trebuie să reacționăm, ei s-au uitat cum se rostogolește știrea și au decis să nu reacționăm
  • Noi, pe cauzele cu magistrați, am dat trei comunicate: unul la finalizarea raportului Inspecției Judiciare, când au apărut în mass-media declarații ale unor oficiali din cadrul Inspecției, fie pe surse a apărut raportul, noi am dat detaliat, pe magistrați, numărul de judecători și de procurori, în ce domeniu a activat fiecare
  • La un moment dat s-a propagat ideea ca magistrații au fost supravegheați în masă de către DNA și am comunicat că există un număr de 166 de magistrați care au făcut obiectul supravegherii autorizate de judecător
  • Nu știu dacă trebuie intervenit chiar de fiecare dată. Dacă jurnalistul e de bună-credință, se uită că am comunicat
  • Toate dosarele cu magistrați au plecat la SIIJ și aș putea să fac o comunicare eronată la acest moment, nemaiavând dosarul

UPDATE 15.31 Procurorul Ionuţ Botnaru s-a retras din concurs, a anunțat, joi, ministrul Justiției, la finalul audierii unui alt candidat pentru acest post, respectiv Camelia Elena Grecu, în cursa pentru scaunul de șef la DNA rămânând patru persoane.

UPDATE A fost audiată procuroarea Camelia Ene Grecu, interviurile vor fi reluate la ora 16.30




Ce a declarat procuroarea în fața comisiei:

  • Situaţia celor două secţii de urmărire penală din structura centrală a DNA a intrat pe locul întâi între vulnerabilităţi şi necesită măsuri imediate de echilibrare a celor două secţii. În Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie activează acum în jur de 7 procurori, în Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate schema este de 27 de procurori, activează 25. Numărul ofiţerilor de poliţie este dezechilibrat, de asemenea
  • Dosarele trebuie redistribuite, deci este necesară o măsură urgentă de redistribuire a procurorilor între cele două secţii
  • Fluctuaţia de personal, ocuparea prin delegare a funcţiilor de conducere, presiunile venite din exteriorul instituţiei şi comunicarea internă "preponderent descendentă şi formală" sunt alte vulnerabilităţi ale DNA
  • Punctele tari ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt în primul rând specializarea în combaterea infracţiunile de corupţie la nivel înalt, organizarea sa instituţională, faptul că are poliţie judiciară proprie, că are compartiment care îi permite recuperarea produsului infracţiunii şi specialişti
  • Resursa umană, colectivele de procurori din DNA sunt, de asemenea, o forţă. Sunt procurori extrem de bine pregătiţi profesional, sunt procurori care îşi iubesc profesia, sunt pasionaţi, sunt dornici să se perfecţioneze profesional, care au o mare rezistenţă la stres, la presiunile externe

UPDATE 10:30 Crin-Nicu Bologa a susținut interviul în fața comisiei de la Ministerul Justiției, unde a spus că va trebui găsită o posibilitate ca persoanele citate la DNA şi care nu doresc o expunere mediatică să poată intra pe o cale de acces prin spatele instituţiei:
  • Am trecut acolo (în proiectul managerial - n.r.) pentru că s-au plâns foarte multe din persoanele cercetate că au fost linşate mediatic prin intrarea pe uşa principală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie
  • Persoanele arestate aduse la DNA pot intra la sediul central pe uşa din spate şi, punctual, la fiecare serviciu teritorial va trebui găsită o soluţie. (...) În foarte multe cazuri expunerea mediatică le aparţine şi inculpaţilor, ca şi avocaţilor acestora, şi atunci va trebui identificată această posibilitate la care pot apela în momentul în care vor fi citaţi şi nu vor să fie expuşi public, ştiind faptul că în faţă la DNA sunt permanent televiziunile şi ziariştii, o cale de acces prin spatele instituţiei, să fie accesul cu maşina acolo, sigur, sub controlul pazei, astfel încât să nu fie expuşi public şi să nu mai apară ca şi cum DNA ar condamna dinainte oamenii şi ar linşa mediatic înainte de a fi judecaţi şi condamnaţi
  • Scurgerea de informaţii poate să aparţină Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau chiar persoanei invitate a DNA sau apărătorilor acestora. Eu va trebui să mă asigur, prin comunicare permanentă cu colegii mei, să nu linşăm mediatic, să nu încălcăm prezumţia de nevinovăţie şi ceea ce depinde de noi să o rezolvăm privind scurgerea de informaţii. În momentul în care vom identifica asemenea scurgeri de informaţii, voi lua măsuri care vor merge până la revocarea din DNA şi până la sesizarea Inspecţiei Judiciare. Numai că nu voi putea controla dacă scurgerea de informaţii aparţine inculpaţilor, martorilor, părţilor vătămate sau avocaţilor acestora
Despre Secția specială: O jignire la adresa magistraților corecți

Procurorul Crin Nicu Bologa a declarat la plecarea din Ministerul Justiției, după ce a susținut interviul, că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este o jignire la adresa magistraților corecți, iar derapajele pot să apară și la această structură de parchet.

"Existența Secției Speciale o văd ca pe o jignire la adresa procurorilor și judecătorilor corecți din țara asta. S-a creat o instituție numai pentru procurori și judecători, ce nu a mai existat niciodată în această țară, iar derapajele pot apărea și în această secție ca la orice altă structură de parchet”, a declarat Bologa, citat de Mediafax.

UPDATE 10:00 S-a încheiat interviul susținut de Mariana Alexandru. La invitația Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, procuroarea și-a expus punctul de vedere privind momentul plecării sale, în 2014 din DNA:

  • În 2014 conducerea DNA m-a chemat într-un spațiu oficial și mi-a cerut imperativ să plec, invocându-se disfuncționalități. Am cerut explicații, mi s-au refuzat. Nu am știut continutul acelor disfuncționalități.
  • Singura soluție era să fac un pas în spate, aș fi vulnerabilizat instituția, dosarele și aș fi avut prejudicii de imagine
  • După 4 ani am primit o soluție de clasare, fapta nu există
  • Concomitent cu acestă discuție, în spațiul public se vehiculau informatii, pe surse judiciare, cum că aș fi divulgat informații oamenilor politici
Ce a mai spus Mariana Alexandru:
  • În anul 2005 am fost numită în funcţia de procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - Structura Centrală. Aici, timp de 9 ani, m-am aflat în prima linie a luptei împotriva fenomenului corupţiei la nivel înalt. Împreună cu echipa pe care am construit-o am instrumentat şi am soluţionat unele dintre cele mai importante dosare de corupţie la nivel înalt, iar activitatea mea a fost apreciată atât la nivel intern, cât şi la nivelul partenerilor externi, iar dosarele instrumentate de mine au fost amintite nu de puţine ori în documentele elaborate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare
    În cei 9 ani în care am activat la DNA, am ocupat şi funcţii de conducere.
  • Am fost procuror şef serviciu şi, ulterior, am condus din poziţia de procuror-şef adjunct ambele secţii operative ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În ceea ce priveşte calitatea activităţii mele, vreau să vă spun că în cei 9 ani de activitate la Direcţia Naţională Anticorupţie nicio persoană dintre cele pe care le-am trimis în judecată nu a fost achitată definitiv de instanţele de judecată şi acest lucru este valabil pentru întreaga carieră
  • Experienţa profesională solidă pe care am acumulat-o la Direcţia Naţională Anticorupţie, apreciată aşa cum vă spuneam şi de partenerii externi, mi-a facilitat selectarea de către Uniunea Europeană pentru o misiune în Republica Moldova destul de dificilă. Aici am acordat suport tehnic de specialitate procurorilor anticorupţie în investigarea celei mai dificile şi mai complexe cauze de corupţie la nivel înalt din ţara vecină, şi anume dispariţia din băncile moldoveneşti a sumei de 1 miliard de dolari
  • La finalul acestei misiuni, la solicitarea oficialilor din justiţia Republicii Moldova, Uniunea Europeană mi-a prelungit misiunea şi m-am implicat activ şi efectiv în reforma justiţiei din ţara vecină. Contribuţia mea a constat în întocmirea unui studiu comparativ între actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea DNA şi cele similare de la instituţiile Republicii Moldova, iar o parte dintre propunerile pe care le-am formulat în cadrul acestui studiu au fost implementate în legislaţia care astăzi reglementează organizarea şi funcţionarea tuturor procuraturilor din ţara vecină
Programul de joi:

Mariana Alexandru - 16 ianuarie, ora 9.00
Crin-Nicu Bologa - 16 ianuarie, ora 10.30
Camelia Ene Grecu - 16 ianuarie, ora 13.30
Ionuț Botnaru - 16 ianuarie, ora 15.00
Călin Nistor - 16 ianuarie, ora 16.30

Membrii Comisiei de interviu sunt:
  • procuror Remus Damian Budai (desemnat de Secția de procurori a CSM)
  • judecător Ioana Bogdan (desemnată de INM)
  • psiholog Marius Babici (desemnat de CSM)
  • prof. univ. dr. Răzvan Cătalin Dobrea (desemnat de rectorul ASE)
  • Lidia Barac, secretar de stat
  • avocat Ștefan Ciurescu, consilier al ministrului Justiției
Cine sunt candidații la șefia DNA:

Călin Nistor

Călin Nistor a fost delegat în funcția de procuror-șef al DNA în februarie 2019, după ce Anca Jurma a anunţat, la începutul lunii ianuarie, că nu mai doreşte prelungirea mandatului de şef interimar. El a fost adjunct al procurorului șef al DNA din mai 2013.

În noiembrie 2019, Călin Nistor explica scăderea vizibilă a activității direcției prin faptul că s-a redus numărul sesizărilor, el susținând că în 9 luni DNA a primit doar 25 de sesizări.

"Am primit 25 de sesizări în 9 luni de zile, faţă de mult mai multe în anii trecuţi. Or, ca să deschid un dosar, trebuie să fiu sesizat. Un procuror nu stă pe stradă să tragă cu urechea, trebuie să fie sesizat. Nu va confirma nimeni că vreun şef de instituţie a primit directive să nu mai sesizeze. Dacă într-un an de zile primim 25 de sesizări, din ce pot eu deschide cauze penale?”, a declarat Nistor la Adevărul Live.

Şeful DNA a mai spus că Direcţia este afectată la nivelul capabilităţii de punere în aplicare a mandatelor de interceptare după decizia CCR din 2016, prin care a fost interzisă colaborarea cu SRI.

"Eu nu ştiu de vreo instanţă care să fi stabilit în mod oficial că SRI-ul a efectuat acte de urmărire penală. SRI-ul se limita la acele operaţiuni tehnice, de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere. Toată lumea ştia, toată clasa politică ştia că acele mandate erau puse în aplicare de către SRI. Nu înţeleg de unde a fost surpriza. Păi au creat alte structuri care să pună în aplicare aceste mandate? În acest moment, este un domeniu unde suntem descoperiţi”, a mai declarat Nistor.

De asemenea, el a mai spus că la acest moment DNA are un deficit de personal de 25%.

Crin Bologa

Crin-Nicu Bologa este prim-procuror adjunct al Parchetului Tribunalul Sălaj. Presa a scris că are o avere impresionantă, el deținând zece proprietăți: două parcări în Cluj-Napoca, un teren în Cluj-Napoca, două terenuri în Zalău, un alt teren în Sălaj, un teren agricol în județul Constanța, două apartamente la Cluj-Napoca și o casă la Zalău, potrivit Libertatea.

Mariana Alexandru

Mariana Alexandru a revenit în rândul magistraților după ce se pensionase în septembrie 2014, din funcția de procuror-şef adjunct la Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie din DNA, șef al Secției fiind la vremea respectivă Lucian Papici.

A lucrat în dosare precum "Zambaccian", "Gala Bute", dar și în cauzele în care au fost vizați Cătălin Voicu sau fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, potrivit Mediafax.

În 2019, Secția pentru Procurori a CSM i-a respins în trei rânduri delegarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției sau la DIICOT, la cererile lui Bogdan Licu și Felix Bănilă.

În septembrie 2019, aceasta a reușit să intre în rândurile DIICOT după ce a câștigat un concurs organizat de această structură, dar în scurt timp a cerut din nou CSM transferul la PÎCCJ. (sursa - Monitorul Justiției). La momentul pensionării sale, luju.ro scria „în exclusivitate cum a fost lucrată fosta procuroare DNA Mariana Alexandru (foto stanga), de Direcția Națională Anticorupție pentru a fi forțată să plece din parchetul anticorupție și chiar din magistratură”.

"Pensionată subit în 2014, Mariana Alexandru a primit în urmă cu câteva zile documentul care confirma informația care circula de mult în mediile judiciare. Și anume că Mariana Alexandru a fost amenințată cu dosare penale, daca nu pleacă din magistratură. Deși nu poate fi suspectată ca fiind un procuror ușor de intimidat, Mariana Alexandru a decis in 4 septembrie 2014, după orele 18.00, să plece din DNA și să demisioneze din magistratură, fiind conștientă că în plină dictatură a Binomului, putea fi distrusă, fără probe”, potrivit unui articol publicat de luju.ro la acel moment.

Camelia Elena Grecu este procuror la structura centrală a DNA. Din 2009 și până în 2016, ea a condus Parchetul Curții de Apel Constanța. Ea a candidat la șefia DNA și în mandatul lui Tudorel Toader.

Ionuț Botnaru conduce Parchetul Curții de Apel Ploiești. El a condus și DIICOT Ploiești.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















4771 vizualizari

  • -1 (7 voturi)    
    Fara criterii (Joi, 16 ianuarie 2020, 8:18)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    Criteiile fiind neclare, va fi o alegere politica.meita a mentine `independenta” Justitiei asa cum a fost si până acum, totul pentru a sprijini statul mafiot.
    • 0 (6 voturi)    
      O porcarie, face precum Tudorel (Joi, 16 ianuarie 2020, 9:36)

      Leo55 [utilizator] i-a raspuns lui Ochii_pe_voi

      De ce interviu (subiectiv!) si nu CONCURS pt candidatii care intrunesc cerintele legale (vechime in magistratura, fara abateri de conduita).
      Gandire ingusta din interes propriu. A pus PSD-ul omul lor, punem acum si noi omul nostru!

  • -4 (4 voturi)    
    Nu renuntati sa sectia speciala (Joi, 16 ianuarie 2020, 14:22)

    DrNRazvan [utilizator]

    Procurorii romani sunt o mafie, sunt rude intre ei, nu le e frica de nimic, nu au nici o responsabilitate. E nevoie de Sectia speciala, e nevoie de un control disciplinar. Nu ii controlezi, nu au nici o responsabilitate, fac stat in stat. I-au protejat pe ucigasii de copii din '89 pana in 2016 cand li s-a batut obrazul sa-si gaseasca curajul in pantaloni si sa se lege de cei care si-au permis sa ucida copii si oameni naivi si flamanzi pentru ca sa acopere o lovitura de stat. Din cauza lor, copiii celor ucisi in '89 platesc taxe si impozite care ajung in pensiile speciale ale teroristilor! Transforma toate frimiturile in cozonaci ca sa-si justifice salariile nesimtite.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by