Consiliul Superior al Magistraturii și-a ales miercuri noul președinte pentru anul viitor - judecătoarea Nicoleta Ţînţ, o apropiată a Liei Savonea, actualul șef al CSM. Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că votul a fost unul zdrobitor - 15 - 4. Aceasta, în condițiile în care săptămâna trecută a existat paritate de voturi în cazul judecătoarei Nicoleta Țînț - au existat 9 voturi pentru și nouă împotriva alegerii acesteia, iar un vot, cel al ministrului Justiției, membru de drept al CSM, a fost nul.

Nicoleta TintFoto: Captura YouTube

La plenul de săptămâna trecută, a fost amânată alegerea noului președinte al CSM, după ce a fost de două ori egalitate de voturi în cazul judecătoarei Nicoleta Țînț.

"Miercuri, în cadrul şedinţei de plen a Consiliului Superior al Magistraturii, a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului doamna judecător Nicoleta Margareta Ţînţ, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii", a informat CSM.

Surse din CSM au declarat pentru HotNews că la ședința de astăzi Nicoleta Țînț a fost aleasă la conducerea Consiliului cu 15 voturi "pentru" și cu doar 4 voturi "împotrivă".

La şedinţa de săptămâna trecută, plenul a ales-o pe procuroarea Tatiana Toader pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM pentru anul 2020.

Ședința din 10 decembrie a plenului CSM a fost prezidată de președintele Klaus Iohannis, care a criticat tensiunile și lipsa de predictibilitate din CSM, condus în ultimul an de către Lia Savonea.

"Cred că nu surprind pe nimeni dacă spun că, în acest an, care a trecut, atât în percepția publică, cât și în interiorul corpului profesional, unele dintre deciziile luate de CSM, în plen sau în secții, au părut contradictorii, iar altele au fost puternic contestate chiar de membrii CSM. Activitatea Consiliului are de cele mai multe ori o importantă componentă tehnică. Modul de funcționare a Consiliului a ridicat uneori semne de îngrijorare, de la modul de exprimare a punctelor de vedere, la disfuncționalități de organizare a ședințelor și până la lipsa de predictibilitate a stabilirii acestora, cu consecințe directe asupra calității dezbaterilor și justeței soluțiilor adoptate. Din această perspectivă, sunt necesare mecanisme de lucru care să asigure o abordare coerentă și responsabilă, inclusiv în comunicarea publică. O relație tensionată în CSM ori cu magistrații sau cu alte autorități publice aduce deservicii în primul rând sistemului judiciar", a afirmat președintele.

Țînț: Mi-am propus măsuri care să consolideze încrederea magistraţilor în CSM

Noul preşedinte al CSM, Nicoleta Margareta Ţînţ, a susținut, după vot, că obiectivele pe care şi le-a propus sunt "centrate pe realizarea unor măsuri concrete menite să consolideze încrederea magistraţilor în capacitatea Consiliului Superior al Magistraturii".

  • "Obiectivele pe care mi le-am propus în proiectul de candidatură (...) sunt centrate pe realizarea unor măsuri concrete menite să asigure îndeplinirea efectivă şi sub toate dimensiunile sale a rolului constituţional al Consiliului de garant al independenţei justiţiei, dar, în egală măsură, şi pentru a consolida încrederea magistraţilor în capacitatea Consiliul Superior al Magistraturii de a gestiona corespunzător toate problemele justiţiei.
  • Personal, cred cu toată tăria că pentru atingerea fiecărui obiectiv pe care l-am expus în proiectul meu de candidatură este nevoie mai mult ca oricând de echilibru, de unitate, de dialog şi nu în ultimul timp de viziune, pentru a face faţă tuturor provocărilor pe care, probabil, anul 2020 ni le va aduce.
  • Am convingerea că obiectivele pe care le-am punctat în proiectul de candidat sunt priorităţi pentru toţi colegii mei din consiliu şi o spun deschis că mizez pe sprijinul şi pe implicarea tuturor, pentru că sunt convinsă că doar împreună prin efortul nostru conjugat vom putea reuşi în demersul de a avea o justiţiei independentă, o justiţie performantă şi care să se bucure de respectul societăţii în a cărui slujbă se află", a afirmat Ţînţ, citată de Agerpres.

Cine este judecătoarea Nicoleta Țînț

Judecătoarea Nicoleta Țînț este considerată o apropiată a Liei Savonea, alături de judecătoarele Gabriela Baltag, Simona Marcu, Evelina Oprina și Mariana Ghena. Nicoleta Margareta Țînț, de la Curtea de Apel Brașov, este membru al CSM din ianuarie 2017.

Procurorul Tatiana Toader, aleasă vicepreședinte, provine de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2.

Membrii CSM sunt aleși pentru un mandat de şase ani, în timp ce preşedintele și vicepreşedintele, care fac parte din secţii diferite (judecători și procurori) sunt aleși pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Actualul vicepreședinte al CSM este procurorul Nicolae Solomon.

Controversatul mandat al Liei Savonea

Fost șef al Curții de Apel București, Lia Savonea este soția avocatului Mihai Savonea, fost coleg de cabinet al lui Cătalin Voicu, condamnat definitiv în două dosare penale. În mandatul de un an la șefia CSM, Savonea a intrat în conflict cu o parte a membrilor Consiliului și cu fostul ministru al Justiției Ana Birchall.

Cel mai mare scandal a fost generat de încercările repetate ale acesteia de a o impune pe Adina Florea la conducerea controversatei secții de anchetare a magistraților. Mai exact, Lia Savonea a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea în funcția de procuror-șef al Secției speciale.

De altfel, șapte membri ai CSM au cerut plenului, la jumătatea lunii octombrie, să o revoce din funcție pe Lia Savonea, pentru "modul defectuos" în care a condus instituția, "îndepărtând-o de la rolul său constituțional, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii".

Solicitarea de revocare a Liei Savonea a fost semnată de șapte membri ai Consiliului: judecător Mihai Andrei Bălan, procuror Cristian Mihai Ban, judecător Andrea Annamaria Chiș, procuror Florin Deac, judecător Mihai Bogdan Mateescu și procuror Nicolae Andrei Solomon, procuror Tatiana Toader. Este vorba despre cei care s-au opus numirii Adinei Florea și au boicotat plenul CSM.

Cei șapte membri ai CSM spuneau că restabilirea credibilităţii Consiliului, restaurarea neutralităţii acestuia și reaşezarea sa în parametri optimi ai unei funcţionări efective în scopul îndeplinirii rolului său fundamental de garant al independenţei justiţiei pot fi realizate doar începând cu revocarea Liei Savonea din această funcţie, având în vedere modul defectuos de exercitare a atribuţiilor manageriale, prin "depăşirea nepermisă a competenţelor legale şi inabilitatea de a crea un climat favorabil comunicării".

Cei șapte judecători și procurori din CSM arătau că, prin modul defectuos în care și-a exercitat atribuțiile, Savonea a îndepărtat Consiliul de la rolul său constituțional, făcând imposibilă colaborarea, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale.

Tot în luna octombrie, Asociația procurorilor Inițiativa pentru Justiție a depus o plângere penală împotriva președintei CSM Lia Savonea, pe care o acuză de infracțiunea de uzurpare a funcției, după ce a transmis Senatului proiectul de modificare a legii Agenției Naționale de Integritate „fără a se întemeia pe o hotărâre a plenului CSM”. Și ministrul Justiției, Ana Birchall, a acuzat-o pe Lia Savonea că a "uzurpat" atribuțiile Ministerului Justiției, transmițând direct în Senat propunerile pentru Legea ANI.

Componența CSM

CSM are în componenţă 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept - ministrul Justiţiei, preşedintele ICCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Au dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM şi reprezentanţii societăţii civile.

Conducerea CSM este aleasă prin votul membrilor plenului, iar dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror şi invers.

În prezent, Consiliul Superior al Magistraturii este format din judecătorii Simona Camelia Marcu şi Mariana Ghena - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Lia Savonea - Curtea de Apel Bucureşti, Nicoleta Margareta Ţînţ - Curtea de Apel Braşov, Andrea Annamaria Chiş - Curtea de Apel Cluj, Gabriela Baltag - Tribunalul Neamţ, Evelina Mirela Oprina - Tribunalul Ilfov, Mihai Andrei Bălan - Judecătoria Timişoara şi Mihai Bogdan Mateescu - Judecătoria Râmnicu Vâlcea.

Din CSM fac parte procurorii Codruţ Olaru - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Cristian Mihai Ban - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Florin Deac - Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş, Nicolae Andrei Solomon - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi Tatiana Toader - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Victor Alistar şi Romeu Chelariu au fost aleşi de Senat ca membri ai CSM din partea societăţii civile.