Proiectul de lege al USR care prevedea desființarea controversatei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a fost respins miercuri de senatori. Senatul este cameră decizională în acest caz.

Adina FloreaFoto: Agerpres

Au fost 43 de voturi pentru respingerea inițiative legislative, 27 de voturi "pentru” adoptare și trei abțineri.

În 27 noiembrie, proiectul inițiat de deputații și senatorii USR a trecut tacit de Camera Deputaților, prin depășirea termenului pentru dezbatere și vot final.

Inițiatorii spuneau că motivele inițierii acesuit proiect se referă la inexistența unor motive care să justifice înființarea secției, la impactul asupra independenței judecătorilor și procurorilor, precum și asupra încrederii cetățenilor în sistemul de justiție penală și, în general, asupra justiției din România.

Ce prevede proiectul respins de senatori:

  • La data intrării în vigoare a prezentei legi, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se desființează.
  • Procurorii care la data intrării în vigoare a prezentei legi își desfășoară activitatea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție revin la parchetele de unde provin sau se încadrează la alte parchete unde au dreptul să funcționeze.
  • De la data revenirii la parchetele unde provin, procurorii acare au activat în cadrul SIIJ își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul selecției.
  • La data intrării în vigoare a prezentei legi, încetează detașările ofițerilor și agenților de poliție judiciară din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
  • Specialiștii cu statut de funcționar public din cadrul Secției de investigare a infracțiunilor din justiție se eliberează din funcție cu aplicarea dispozițiilor corespunzătoare din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE LEGE

Parlamentarii USR argumentează, în expunerea de motive, că au fost critici în sensul în care nu există motive temeinice pentru înființarea Secției speciale. USR reamintește că și magistrații din România au făcut apel la Guvern și Parlament pentru a desființa SIIJ.

"Desființarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost solicitată inclusiv de magistrați, sens în care amintim «Apelul magistraților români către Parlament și Guvern», semnat de peste o mie de judecători și procurori, prin care solicită, printre altele, «desființarea imediată și necondiționată a secției de parrchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori»”, mai spun aleșii USR, în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Guvernul are pe masă un Memorandum privind Soarta controversatei Secții de anchetare a magistraților, contestată de cea mai mare parte a judecătorilor și procurorilor, precum și de către instituțiile europene. În Memorandum Ministerul Justiției propune fie desființarea acestei structuri de parchet, fie regândirea și reorganizarea radicală a acesteia.

CONSULTĂ AICI MEMORANDUMUL GUVERNULUI

Procurorul șef adjunct al secției este Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis. Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției în luna iunie, însă nu a fost validată în plenul CSM.

Secția specială a fost criticată inclusiv de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.

De asemenea, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, arătau experții CE. Un exemplu îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei șefe a DNA, în perioada în care aceasta candida și pentru funcția de procuror-șef european. Un alt exemplu este decizia Secției speciale de a deschide un dosar penal împotriva fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență.

Comisia Europeană a criticat și acțiunile Secției de inițiere a unor anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și abordarea în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosare de corupție la nivel înalt.