Soarta controversatei Secții de anchetare a magistraților, contestată de cea mai mare parte a judecătorilor și procurorilor, precum și de către instituțiile europene, se află printre temele ședinței de astăzi a Guvernului. Executivul discută un Memorandum în care Ministerul Justiției propune fie desființarea acestei structuri de parchet, fie regândirea și reorganizarea radicală a acesteia.
Pe ordinea de zi a ședinței Cabinetului Orban, programată pentru ora 17.00, se află un memorandum privind "Evaluarea cadrului legal cu privire la organizarea și funcționarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție".
CONSULTĂ AICI MEMORANDUMUL GUVERNULUI
În document sunt invocate și enumerate recomandările instituțiilor europene care au adus numeroase critici legate de modul de funcționare și organizare a SIIJ:
- 1. În Raportul ad-hoc adoptat în 21 iunie 2019, GRECO a concluzionat că recomandarea referitoare la abandonarea creării noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu a fost implementată de România.
- 2. Comisia de la Veneția a recomandat României să reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recurgerea la procurori specializați, însoțită de garanții procesuale efective, ar putea apărea ca o soluție alternativă mai potrivită.
- ”În aceste împrejurări, cu toate că alegerea mijloacelor de combatere a infracționalității aparține legiuitorului național, temerile existente că noua structura va fi (încă) un instrument de intimidare și presiune la adresa judecătorilor și procurorilor – în special dacă este combinată cu alte noi măsuri preconizate în privința lor, cum sunt prevederile referitoare la răspunderea materială a magistraților – pot fi considerate legitime și nu ar trebui ignorate”, concluzionează Comisia de la Veneția.
- 3. Raportul MCV - Concluzia Raportului Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România din 22 octombrie 2019 cu privire la SIIJ este că recomandările nu au fost puse în aplicare de autoritățile române, care au invocat și argumentul că legile justiției produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite”.
- "Modificările legate de accelerarea înființării Secției speciale pentru anchetarea magistraților și extinderea competenței sale (…) au alimentat și mai mult sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări", arată CE. În particular, funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
- Sunt amintite situațiile în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa.
- Numirile în funcțiile de conducere din Secția specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desființarea Secției speciale, menționează CE.
Cauzele României pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene
În Memorandum se amintește că în prezent pe rolul CJUE se află 4 cauze în care au fost formulate 7 întrebări preliminare vizând interpretarea dreptului Uniunii Europene raportat la o serie de aspecte referitoare la SIIJ. Pentru aceste cauze a fost încheiată faza scrisă, Guvernul României depunând observații scrise ca urmare a aprobării acestora prin memorandum. De asemenea, au fost formulate cereri de organizare de către CJUE a unor ședințe de audiere a pledoariilor.
Pozițiile Guvernului transmise anterior prin intermediul observațiilor scrise, în măsura în care nu mai corespund opticii noului Guvern pot și trebuie modificate corespunzător, în formele agreate la nivelul executivului și urmând procedurile specifice în fața CJUE. Din această perspectivă o schimbare fundamentală cu privire la existența SIIJ, în sensul că se analizează la acest moment dacă aceasta va trebui desființată sau radical modificată, determină o schimbare corespunzătoare în poziția statului român în fața CJUE, deoarece, în observațiile scrise anterioare, s-au susținut, în esență, legalitatea și oportunitatea înființării acestei structuri speciale de parchet, arată Ministerul Justiției în Memorandum.
Opinia instituțiilor relevante din justiție privind secția
În documentul aflat pe agenda Guvernului sunt invocate și opiniile privind SIIJ exprimate de instituțiile relevante din justiție - instanța supremă, CSM, Parchetul General, DNA, DIICOT, SIIJ - și de asociațiile magistraților.
În unele opinii se susține Recomandarea GRECO, solicitând-se desfiinţarea SIIJ sau cel puţin reorganizarea acesteia, indicându-se, printre altele, următoarele argumente:
- modul de reglementare şi funcţionare a SIIJ, raportat la alineatul (6) introdus la art. 881
- din Legea nr. 304/2004, care defineşte noţiunea de procuror ierarhic superior, instituie în mod nelegal o excepţie de la principiul constituţional al controlului ierarhic;
- prin modul de organizare şi funcţionare a SIIJ s-a creat de facto o categorie de cetăţeni care beneficiază de imunitate de jurisdicţie penală totală, respectiv procurorii din cadrul SIIJ;
- SIIJ se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar şi judecătoresc eficient - în cazul soluţiilor de clasare - fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care îşi pot da ei înşişi, reciproc, orice soluţie de clasare indiferent de situaţia de fapt sau de drept şi indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanţele judecătoreşti nu pot obliga să-şi trimită în judecată un coleg, membru al acestei secţii;
- lipsa unor dispoziţii exprese care să prevadă posibilitatea procurorilor din cadrul acestei secţii de a participa la şedinţele de judecată în cauzele de competenţa SIIJ în care se dispune luarea măsurilor preventive, a celor asiguratorii, soluţionarea cererilor privind măsurile speciale de supraveghere etc., precum şi judecarea în fond şi în căile de atac a creat deja dificultăţi majore în practică;
- competenţa materială şi teritorială atribuită acestei secţii, din punct de vedere funcţional, creează dificultăţi și nu asigură folosirea procurorilor specializați în situațiile în care s-ar impune (combaterea corupției, a criminalității organizată și terorismului);
- numirea agenților și ofițerilor de poliție judiciară și a specialiștilor în cadrul SIIJ se face de către procurorul șef de secție (structură fără personalitate juridică), deși numirea/detașarea acestora ar trebui să se dispună de conducătorul instituției;
- se propune o regândire a modului de organizare şi funcţionare a acestei secţii, inclusiv în legătură cu modul de numire în funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere și de execuţie (prin asigurarea principiului separării carierelor).
În alte opinii se susţine menținerea SIIJ în forma actuală, considerându-se că nu afectează independenţa justiţiei, cu argumente precum:
- CCR a stabilit conformitatea prevederilor legale privind înfiinţarea SIIJ cu legea fundamentală;
- se asigură magistraţilor o protecţie adecvată împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări sau denunţuri arbitrare şi, nu în ultimul rând, se asigură generarea unei practici unitare în materia infracţiunilor sesizate ca fiind posibil săvârşite de magistraţi, precum şi în materia infracţiunilor săvârşite de aceştia;
- din reglementarea legală a acestei secţii reiese cu claritate faptul că nu doar independenţa judecătorilor este asigurată, cât şi cea a procurorilor care funcţionează în cadrul său, care este mult mai mare decât cea a procurorilor de la toate celelalte parchete naţionale, fie ele specializate sau nu.
Desființarea secției sau reorganizarea radicală
Guvernul propune în Memorandum una din următoarele soluții (care să fie dezbătute/adoptate în cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate):
- desființarea SIIJ ori, după caz, regândirea radicală a modului de funcționare și organizare a acesteia.
1
7
