Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, marți, după ce proiectul privind abrogarea legii recursului compensatoriu a fost adoptat de Comisia Juridică a Camerei, că lucrurile se îndreaptă către o lege adoptată de Parlament în acest sens. El a spus că va merge să informeze CEDO că această măsură a fost luată pentru că nu mai putea fi tolerată starea de nesiguranță.
"După cum vedeți, se îndreaptă lucrurile către o lege. O să merg în primul rând să informez CEDO de ce s-a ajuns la acestă lege și ce avem de gând să facem în sistemul penitenciar - să creștem numărul de locuri și mai ales să îmbunătățim condițiile. Este nevoie de un management mult mai aplicat privind imbunătățirea condițiilor de detenție", a afirmat Cătălin Predoiu.
Întrebat de jurnaliști dacă a avut discuții în contradictoriu cu premierul Orban, în condițiile în care săptămâna trecută el susținea că abrogarea peste noapte a recursului compensatoriu ar avea efecte mai grave, Predoiu a negat.
"Nu, noi nu am susținut lucruri diferite. Întotdeauna am spus că vom aplica acest program de guvernare. S-a ajuns la această interpretare poate pentru că am fost reticent pentru adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru abrogarea recursului. Am fost criticat de presă, dar eu nu-mi permit să critic presa", a declarat Predoiu.
Întrebat ce argumente va aduce CEDO, Predoiu a spus că va explica faptul că nu mai poate fi tolerată această stare de nesiguranță.
Propunerea legislativă, depusă de mai mulți deputați PNL, vizează abrogarea Legii nr.169/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
"Legea nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, se abrogă”, prevede articolul 1 al proiectului de lege.
Inițiatorii legii argumentează în expunerea de motive că fenomenul infracțional în România este scăpat de sub control, iar recidiva "este la cote alarmante, fie că vorbim de recidiva propriu-zisă, fie de recidiva comună, adică antecedența penală".
Dacă recidiva propriu-zisă se întâlnește în rândul condamnaților în proporție de aproximativ 40%, probabil cea mai mare rată din UE, antecedența penală – recidiva improprie – ajunge la cote care depășesc 60%. Acestea sunt date care dovedesc că unul dintre scopurile pedepsei nu este realizat în România, și anume cel privitor la reintegrarea socială și evitarea recidivei de către persoanele condamnate penal, spun inițiatorii.
Abrogarea recursului compensatoriu pune problema proceselor aflate la CEDO, în condițiile în care în 2017, când a fost adoptată legea recursului compensatoriu, erau peste 3.000 de dosare care au fost înghețate, după ce Guvernul și-a asumat un program pentru rezolvarea condițiilor de detenție.
3
3
