Plenul Camerei Deputaților a adoptat tacit, în ședința de miercuri, proiectul de lege al USR care vizează desființarea controversatei Secții de investigare a infracțiunilor în justiție (SIIJ). Inițiatorii spun că nu există "motive care să justifice înființarea Secției”.
Proiectul inițiat de deputații și senatorii USR a trecut tacit de Camera Deputaților, prin depășirea termenului pentru dezbatere și vot final, potrivit Mediafax.
Inițiatorii spun că motivele inițierii acesuit proiect se referă la "inexistența unor motive care să justifice înființarea Secției , la impactul generat asupra independenței judecătorilor și procurorilor, precum și asupra încrederii cetățenilor în sistemul de justiție penală și, în general, asupra justiției din România”.
Proiectul prevede că la data intrării în vigoare a acetei legi, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se desființează.
"Procurorii care la data intrării în vigoare a prezentei legi își desfășoară activitatea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție revin la parchetele de unde provin sau se încadrează la alte parchete unde au dreptul să funcționeze, potrivit legii. (2) De la data revenirii la parchetele unde provin, procurorii care au activat în cadrul SIIJ își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul selecției”, potrivit proiectul de lege al USR.
De asemenea, la data intrării în vigoare a legii, încetează detașările ofițerilor și agenților de poliție judiciară din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. "Specialiștii cu statut de funcționar public din cadrul Secției de investigare a infracțiunilor din justiție se eliberează din funcție cu aplicarea dispozițiilor corespunzătoare din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici”.
Parlamentarii USR argumentează, în expunerea de motive, că au fost critici în sensul în care nu există motive temeinice pentru înființarea Secției speciale. USR reamintește că și magistrații din România au făcut apel la Guvern și Parlament pentru a desființa SIIJ.
"Desființarea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție a fost solicitată inclusiv de magistrați, sens în care amintim «Apelul magistraților români către Parlament și Guvern», semnat de peste o mie de judecători și procurori, prin care solicită, printre altele, «desființarea imediată și necondiționată a secției de parrchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori»”, conchid aleșii USR, în expunerea de motive a inițiativei legislative.
Proiectul a trecut de Camera Deputaților, primă Cameră sesizată, prin depășirea termenului de dezbatere și vot final, la 8 noiembrie, însă for decizional este Senatul.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, a devenit operațională în 23 octombrie 2017 și are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
Cauzele de competența acesteia, aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție și la alte unități de parchet, precum și dosarele soluționate până la această dată, se preiau de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
Secția a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Între timp, Gheorghe Stan a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.
Procurorul șef adjunct al secției este Adina Florea, propusă de trei ori de ministrul Justiției pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis. Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al secției, însă candidatura ei nu a fost validată, în condițiile în care mai mulți magistrați au boicotat ședințele CSM. Lia Savonea, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, a avut 7 tentative eșuate de numire a Adinei Florea la șefia secției speciale.
Criticile CE
Secția specială a fost criticată inclusiv de către organismele europene. Comisia europeană arăta în ultimul raport MCV că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
De asemenea, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, arătau experții CE. Un exemplu îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei șefe a DNA, în perioada în care aceasta candida și pentru funcția de procuror-șef european. Un alt exemplu este decizia Secției speciale de a deschide un dosar penal împotriva fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență.
Comisia Europeană a criticat și acțiunile Secției de inițiere a unor anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și abordarea în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosare de corupție la nivel înalt.
46
3
