Peste 70% din acțiunile disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară în cazul procurorilor, în ultimii trei ani, au fost respinse de secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii. Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) spune că "aceste rezultate dezastruoase impun demiterea urgentă a conducerii IJ" și modificarea legii, astfel încât niciun procuror sau judecător să nu mai poată face obiectul unor anchete disciplinare care ridică cel puțin semne de întrebare cu privire la legalitatea și temeinicia lor.

Inspectia JudiciaraFoto: Facebook - Inspectia Judiciara

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis, la solicitarea unuia dintre judecătorii membri ai CSM, o statistică privind soluțiile definitive date de secțiile pentru judecători și procurori în materie disciplinară din CSM în cazul acțiunilor exercitate de Inspecția Judiciară în cazul magistraților. Aceste date arată că mai mult de 70% dintre acțiunile disciplinare exercitate față de procurori au fost respinse de secția pentru procurori în materie disciplinară din CSM. În acest context, AMASP atrage atenția că, în ultimii ani, după modificări legislative succesive și după selecția de noi membri în corpul procurorilor-inspectori, rezultatele IJ au regresat de la slabe la dezastruoase.

Asociația de procurori vorbește despre rapoartele critice ale Comisiei Europene în cadrul MCV raportat la Inspecția Judiciară și spune că concluziile nu pot fi analizate fără a ține cont că Inspecția Judiciară s-a grăbit să aprecieze, în august 2017, ca benefice modificările preconizate în ceea ce privește pachetul de legi de organizare a sistemului judiciar, una dintre aceste modificări vizând trecerea Inspecției Judiciare sub autoritatea Ministerului Justiției, măsura abandonată ca urmare a protestelor magistraților, opiniei publice, organismelor internaționale și a unei părți dintre membrii CSM. În cvasiunanimitate, adunările generale ale magistraților, judecători și procurori, s-au opus acestei subordonări politice a Inspecției Judiciare, considerând că ar putea fi transformată într-un instrument de presiune politică față de magistrați.

"Întâmplător sau nu, în perioada următoare, cele mai multe dintre cercetările și acțiunile disciplinare au fost îndreptate împotriva procurorilor și judecătorilor care nu au fost de acord cu modificările legislative din anii 2017 și 2018, atât ale legilor justiției, cât și a celor două coduri: penal si de procedură penală. Pentru acuratețe, trebuie menționat că numărul cercetărilor disciplinare neurmate de exercitarea acțiunii disciplinare este mult mai mare și nu face obiectul raportului Inspecției Judiciare către CSM", potrivit asociației de procurori. Aceasta mai spune că mare parte a acestor acțiuni au fost respinse de secția de procurori în materie disciplinară și apoi de Înalta Curte de Casație și Justiție, fapt fără precedent în anii anteriori "reformării” instituției.

Reprezentanții AMASP mai spun că "rezultatele impun demiterea urgentă a persoanelor aflate la conducerea inspecției judiciare" și modificarea de urgență a Legii 317/2004 actualizată, astfel încât niciun procuror sau judecător să nu mai poată face obiectul unor anchete disciplinare care ridică cel puțin semne de întrebare cu privire la legalitatea și temeinicia lor.

De asemenea, asociația de procurori consideră că ar trebui modificate criteriile de accedere în funcția de inspector judiciar, limitat mandatul acestora, astfel încât să nu intervină o deprofesionalizare, instituirea, prin lege, a unor reguli clare privind demararea cercetărilor disciplinare și a unor garanții care să mențină obiectivitatea acțiunilor Inspecției Judiciare.

"Având în vedere dispozițiile legale subliniem că un unic mandat pentru inspectorii detașați la Inspecția Judiciară este un argument împotriva potențialei submisivități a acestora față de conducerea instituției, singura cu potențial de a conferi un nou mandat. De asemenea, prezentarea dezastruoasă a instituției IJ în rapoartele Comisiei trebuie decontată de persoanele care se vor dovedi responsabile, raportul menținând România ca unic stat sub lupa MCV", adaugă Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor într-un comunicat de presă.