DNA spune că raportul MCV arată că presiunea continuă la care au fost supuse instituțiile cheie în combaterea corupției a avut un impact negativ și subliniază că Direcția își poate exercita rolul doar într-un cadru legislativ care garantează independența instituțiilor judiciare și eficiența combaterii corupției la nivel înalt.

Sediul DNAFoto: Victor Cozmei / HotNews.ro

DNA arată, într-un comunicat de presă, că raportul MVC remarcă faptul că, de la ultima evaluare care a avut loc în noiembrie 2018, în pofida faptului că Direcția Națională Anticorupție și Înalta Curte de Casație și Justiție au continuat să investigheze și să sancționeze faptele de corupție la nivel înalt, demonstrând profesionalism în împrejurări foarte dificile, atacurile împotriva activității lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil și posibilitatea punerii la îndoială a autorității deciziilor definitive ridică probleme asupra sustenabilității rezultatelor în lupta împotriva corupției la nivel înalt.

Constatând că rezultatele activității în combaterea corupției la nivel înalt rămân solide, raportul remarcă însă semne că presiunea continuă la care au fost supuse instituțiile cheie în combaterea corupției, între care DNA, a avut un impact negativ. Un exemplu se referă la modificările aduse legilor justiției, care au inclus schimbări majore cu privire la cerințele de vechime, cu impact asupra capacității DNA de a funcționa, spune Direcția Națională Anticorupție.

"Referitor la cele sus menționate, DNA își menține angajamentul ferm în continuarea activității de combatere a corupției la nivel înalt, cu imparțialitate și profesionalism. Totodată, DNA își exprimă convingerea că rolul său nu poate să fie desfășurat decât într-un context în care cadrul legislativ și de construcție instituțională garantează independența instituțiilor judiciare și eficiența combaterii corupției la nivel înalt", mai spun reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție.

Capacitatea DNA a fost afectată de modificarea legilor justiției, de transferarea către Secția specială a unor cazuri de corupție, precum și de faptul că funcția de procuror-șef al DNA rămâne în continuare neocupată, caracterul temporar al numirilor interimare adaugând un element de incertitudine și vulnerabilitate. Concluzia se regăsește în Raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Gestionarea eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt a fost, de asemenea, afectată negativ de faptul că responsabilitatea pentru numeroase cauze a fost transferată Secției speciale, care este competentă să ancheteze nu numai infracțiunile comise de magistrați, ci și infracțiunile conexe comise de alte persoane. Întrucât procedura de numire a fost întreruptă, funcția de procuror-șef al DNA rămâne în continuare neocupată. Persoana numită la conducerea interimară a instituției a reușit să mențină activitatea DNA, însă caracterul temporar al numirilor interimare adaugă un element de incertitudine și vulnerabilitate, se mai arată în raportul MCV.