Să zicem că te-ai fi aflat într-unul din avioanele TAROM care, pe 10 octombrie, făceau curse interne cu destinația București. Iar acum ai auzit că numele pasagerilor din aceste avioane au fost cerute de ministrul Transporturilor pentru a vedea dacă printre aceștia sunt parlamentari care trebuie să ajungă la moțiunea de cenzură. Mai mult, directoarea companiei susține că demnitarul PSD i-ar fi cerut și să țină avioanele la sol pentru ca parlamentarii să nu ajungă la moțiune. Poate nu știai, dar mai multe dintre drepturile tale au fost încălcate.

Aeronava TaromFoto: Tarom

Un scandal de țară bananieră a izbucnit zilele trecute în România după ce fosta directoare a TAROM, Mădălina Mezei, a afirmat că, în ziua moțiunii de cenzură, ministrul Transporturilor i-ar fi dat dispoziție să țină la sol avioanele care zburau spre București pentru ca parlamentarii care se aflau în ele să nu ajungă să voteze moțiunea de cenzură. Ministrul Cuc a negat acuzațiile, dar a recunoscut că a cerut numele pasagerilor aflați în respectivele avioane pentru a vedea ce parlamentari vin la București.

Scandalul a ajuns în cele din urmă la DNA care verifică afirmațiile fostei directoare a companiei aeriene naționale. Chiar dacă prima acuzație nu va putea fi probată, cea referitoare la dispoziția de a întârzia intenționat niște curse aeriene interne în care se aflau sute de pasageri, există o altă informație gravă care a fost confirmată inclusiv de Răzvan Cuc.

Ministrul a recunoscut nonșalant că i-a cerut Mădălinei Mezei numele pasagerilor care călătoreau cu avionul pentru a vedea dacă sunt printre ei parlamentari care veneau la București ca să voteze căderea Guvernului PSD.

De ce ar fi făcut ministrul acest lucru?

Răzvan Cuc a explicat faptul că a cerut numele parlamentarilor din avioane ca să se asigure că „totul este în regulă și că avioanele vor ajunge la destinație”, în condițiile în care ar fi existat deja zvonul că cineva vrea să oprească avioanele. Dar el, dimpotrivă, nu voia să se întâmple acest lucru. Nu știu cât sens au explicațiile ministrului Cuc, sperăm să aflăm mai multe după ancheta DNA, dar un lucru este cert: drepturile pasagerilor din cele cinci curse au fost totuși încălcate, mai grav sau mai puțin grav, asta trebuie să ne spună procurorii.

Cum este să te urci într-un avion al unei companii aeriene din UE și să te trezești că ești tratat ca un cetățean din cine știe ce țară africană (poate Ciad, că tot avem același steag)?

Legislația europeană protejează pasagerii în cazuri de abuz ale companiilor aeriene

Pentru că dincolo de partea penală și politică există o legislație europeană privind drepturile pasagerilor, pe care orice companie din UE trebuie să le respecte. Este important să vorbim și despre acest aspect în scandalul ministrul Cuc-TAROM, în contextul în care românii sunt printre europenii printre cel mai puțin familiarizați cu drepturile pe care le au în caz de abuzuri sau greșeli ale companiilor aeriene. Potrivit unei analize făcute de compania FlightClaim, specializată în obținerea de compensații pentru pasageri, doar 10% dintre românii afectați de un zbor cu probleme ajung să-și ceară drepturile. Iar TAROM este în topul companiilor cu cele mai multe zboruri întârziate sau anulate.

I-am întrebat pe consultantul în turism Răzvan Pascu și pe directorul operațional FlightClaim și BanidinCer.ro, Ramona Colea, ambii specializați în astfel de spețe, ce drepturi au pasagerii în situații precum cea descrisă în scandalul Cuc-TAROM.

Să zicem că avioanele despre care vorbește directoarea TAROM chiar ar fi fost întârziate din dispoziția ministrului Transporturilor. Ce drepturi au pasagerii în astfel de situație?

Răzvan Pascu: Fiecare pasager de pe cursele respective ar fi fost îndreptățit la o compensație de 250 Euro, iar în plus, dacă întârzierea este de minim cinci ore, operatorul trebuie să întrebe pasagerii dacă zborul mai este util pentru ei, oferind fie o rerutare pe alta cursa, fie rambursarea prețului biletului (adițional compensației de 250 Euro).

Din experiența voastră au existat situații în care TAROM sau altă companie care zboară în România au anulat sau întârziat zboruri fără să explice niciodată care a fost motivul pentru au făcut acest lucru?

Ramona Colea: De cele mai multe ori companiile aeriene nu dau informații despre motivele anulărilor sau întârzierilor, de foarte multe ori pasagerii fiind pur și simplu abandonați prin aeroporturi și nevoiți să-și cumpere alte bilete de călătorie, cu alte companii aeriene. Situația parțial rămâne valabilă chiar și atunci cand pasagerii se duc către compania aeriană și cer compensații, iar răspunsurile primite de pasageri sunt de multe ori negative, iar pasagerul neavând pregătire juridică sau experiență renunță să conteste răspunsul primit.

Un pasager care vede că-i întârzie zborul sau acesta este anulat are dreptul să știe motivul real pentru care s-a întâmplat acest lucru? Compania este obligată să comunice motivul real? Ce se întâmplă dacă nu o face?

Ramona Colea: Dacă i se recunosc drepturile, în sensul plății compensațiilor și rerutării, compania aeriană nu trebuie să-i dea detalii despre motivul exact al anulării/întârzierii. Situația se schimbă în momentul când, deși zborul este anulat sau întârziat, operatorul refuză plata compensațiilor/rambursarea cheltuielilor suplimentare de cazare, mâncare, transport alternativ.

Ministrul Cuc recunoaște că a solicitat numele pasagerilor, iar șefa TAROM i le-a dat. Ce ar trebui să facă acum pasagerii aflați în cursele respective pentru a obține despăgubiri de la compania aeriană?

Răzvan Pascu: În acest caz, fiecare pasager poate să facă ce consideră necesar în calitate de consumator. Cu alte cuvinte, ce ar face dacă detaliile sale ar fi fost divulgate de o bancă, de o instituție medicală etc, adică să apeleze la Autoritatea pentru Protecția Datelor Personale. Dar pasagerii nu sunt eligibili să primească vreo compensație de la TAROM în baza Regulamentului European, pentru că zborurile nu au avut întârzieri.

În ce situații prevăzute de lege, companiile aeriene pot divulga numele pasagerilor dintr-un avion?

Răzvan Pascu: Cel mai probabil în caz de catastrofă aviatică, există un protocol în care este prevăzută și publicarea numelor victimelor. Și probabil la nivel de servicii secrete, în caz de riscuri teroriste sau alte amenințări. În rest, doar instituțiile abilitate ale statului au dreptul să solicite aceste date, dar pe cale oficială.

Mai multe informații despre despăgubirile la care au dreptul pasagerii companiilor aeriene pot fi găsite aici.