Actualizat acum

Material susținut de Uniunea Europeană

VIDEO INTERVIU: Radu Vlad, WWF România: "Mai puțin de 1% din transporturile cu lemn sunt verificate. Atunci când ești prins, ți se confiscă doar lemnul pe care îl ai în plus și primești o sancțiune modică "

de     Smile Media
Luni, 21 octombrie 2019, 10:23 Actualitate | Esenţial


Worl Wide Fund for Nature
Foto: WWF
Într-un video-interviu acordat HotNews.ro, Radu Vlad, coordonatorul Programelor Forestiere din cadrul World Wide Fund, vorbește despre schimbările climatice, progresele făcute în combaterea tăierilor ilegale și ce ar mai trebui făcut în acest sens, dar și despre cadrul legislativ format din petice.

Urmărește interviul integral sau citește mai jos povestea lui Radu.

*Sursă ilustrații: www.videvo.net și WWF România.

Ce înseamnă pentru tine să fii numit erou în cadrul campaniei EU Protects?

Lucrez la WWF din 2006 și din 2011 sunt Coordonator Programe Forestiere. De peste 10 ani de zile derulăm proiecte la nivel local, național, regional, prin care încercăm să promovăm un management forestier responsabil.

Nu mă consider personal un erou. Deviza noastră la WWF este "Împreună este posibil!" Cuvantul ăsta, "împreună" ar trebui să capete mai mult sens, mai multă consistență în România de astăzi. Iată de ce ca mod de funcționare încercăm să înțelegem care sunt cauzele problemelor la nivel local, împreună cu factorii interesați să dezvoltăm cele mai bune soluții, pentru ca mai apoi să convingem de relevanța acestor soluții factorii decidenți și în final, atunci când au ajuns în legislație, în mod ideal, să ne asigurăm că sunt implementate în mod corespunzator.

Încălzirea globală este un subiect intens discutat în ultima vreme la nivel mondial. Cum afectează pădurile?

Încălzire globală sau nu, certe sunt schimbările climatice. Ăsta este un fapt pe care nu îl mai poate contesta nimeni. Pădurile asigură servicii ecosistemice fundamentale pentru societate: produc oxigen, sechestrează dioxid de carbon, crează un microclimat favorabil culturilor agricole, influențează regimul pluvial, regularizează regimul hidrologic, previn inundațiile. Iată de ce și Uniunea Europeană și-a propus ca strategie să descurajeze aceste defrișări.

Dezvoltarea acestor criterii de sustenabilitate pentru utilizarea biomasei din silvicultură în producția de energie electrică este o prioritate atât pentru WWF în România, cât și o direcție de acțiune în ce privește activitatea Uniunii Europene.

Scăderea presiunii asupra pădurilor este extrem de importantă. În România, mai bine de 50% din păduri, nu mai aparțin statului. Sunt retrocedate. În momentul de față nu avem mecanisme de compensare a proprietarilor cărora le sunt impuse restricții. Iată de ce trebuie să facilităm investiții de afaceri verzi în ariile protejate.

O altă pârghie pentru reducerea presiunii asupra pădurilor este valorificarea superioară a lemnului. Alchimia transformării lemnului în aur verde stă tocmai prin facilitarea adaosului, valorii adăugate, printr-o prelucrare superioară a lemnului. Astăzi, nici 10% din produsele din lemn care ies din pădure nu sunt utilizate printr-o valorficare superioară și mai ales locală.

Care sunt factorii cei mai poluanți pentru păduri?

În România, dat fiind gradul redus de industrializare nu putem să vorbim de un risc semnificativ vizavi de poluare și influența asupra pădurii. Au existat în trecut centre de prelucrare a metalelor care erau foarte poluatoare în jurul, de exemplu, Băii Mari sau Copșa Mică, însă astăzi industria poluatoare nu are un impact semnificativ.

Astăzi, în contextul schimbărilor climatice, înțelegem mai bine decât oricând nevoia de pădure. La nivel național nu avem foarte multe păduri: 7 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 29% din suprafața țării, comparativ cu media europeană de 32%. Trebuie să modificăm cadrul legislativ și mai ales să utilizăm fondurile europene prin politica agricolă comună, să încercăm să nu stimulăm defrișarea.

Au fost schimbări drastice în ceea ce privește pădurile?

Schimbări au fost. Nu aș putea să spun drastice, în ultimii 30 de ani. Spre exemplu, în combaterea tăierilor ilegale, cu siguranță s-au făcut progrese: aplicarea regulamentului European privind comerțul cu lemn și instituirea sistemului integrat electronic de trasabilitate a lemnului, SUMAL, Inspectorul Pădurii. Creșterea transparenței și-a demonstrat eficiența, dar și limitele.

Deși s-au făcut progrese, mai sunt multe de facut. Practic, dacă nu vom schimba per ansamblu întreg sistemul de control și de combatere a tăierilor ilegale nu vom scăpa de controversa tăierilor ilegale. Trebuie să trecem de la paza arborilor în pădure și controlul cioatelor, la controlul ieșirilor.

Forța oricărui cadru legislativ este dată de puterea de a verifica și de a sancționa. Trebuie să înțelegem că sistemul de astăzi, vânzarea lemnului în pădure, nu oferă probe concludente în instanță. Se bazează pe amprenta unei mărci, unui ciocan cu o anumită amprentă pe rădăcina arborelui.

Uite marca. Pe asta se bazează sistemul de control. Pe stejar rămâne ani de zile. Pe râșinoase și pe fag se degradează foarte repede. Ce volum a avut acest lemn? Nimeni nu mai poate să determine. Nu putem să vedem dacă ne-am încadrat în ceea ce am vândut, ca volum și ca sortiment. Iată de ce controlul trebuie făcut la ieșirea din pădure, atunci când intră în piață.

Am cerut date de la autoritate și mai puțin de 1% din transporturi sunt verificate. Adică tu, ca operator economic, știi că ești verificat o dată din 100 de transporturi. Atunci când ești prins, ți se confiscă doar lemnul pe care îl ai în plus și primești o sancțiune modică, între 1000 și 5000 de lei. Adică ești câștigător 100%. Și uite așa, mai și dispar pădurile României.

Cum putem lupta fiecare dintre noi pentru a proteja pădurile?

Dacă discutăm de cadrul legislativ, trebuie să cerem mai multă transparență. Ca să poți să te implici, trebuie să existe cadru de implicare.

Silvicultura românească a avut în medie, ca speranță de viață a unui ministru, secretar de stat, de mai puțin de un an. Putem discuta, în lipsa unei viziuni, de o amnezie instituțională. Fiecare vine cu propria listă de priorități, fiecare vine cu propria viziune și astfel, am ajuns să avem un cadru legislativ creat din petice.

Pe partea de mecanisme voluntare, certificarea pădurilor, ca instrument de promovare a unui management forestier responsabil, acționează ca o platformă de dialog. Astăzi, în România, avem aproape 2,6 milioane de hectare de păduri certificate, aproape 40% din suprafața țării.

Calea este implicare proactivă, constructivă și în ultima instanță, certificarea unui proces transparent de sesizări și reclamații la care nu trebuie să ezităm și să apelăm.

Dacă discutăm de combaterea tăierilor ilegale și de rolul implicării societății, datele pe care le avem de la autoritatea competentă pentru silvicultură ne arată că peste un milion de accesari s-au facut în platforma Inspectorul Pădurii. Asta înseamnă că undeva la 34% din transporturile de lemn au fost monitorizate. Asta a contribuit în mod semnificativ la combaterea acestui fenomen.

Ce campanii mai importante a avut Comisia Europeană? Te-a marcat vreo campanie anume?

Cea mai relevantă ar fi implementarea adecvată a regulamentului European privind comerțul cu lemn, prin care se instituie operatorilor obligația unui sistem de prevenție, Due Diligence, astfel încât fiecare operator trebuie să-și facă o evaluare a riscurilor de a introduce pe piață lemn ilegal.

În sensul acesta, împreună cu autoritatea competentă am dezvoltat la acea vreme, era 2014, o hartă a prevalenței tăierilor ilegale. Această hartă, după intrarea în vigoare a sistemului boot tracking, noul sistem de monitorizare a lemnului, ar trebui actualizată permanent. Așa spune și legea. Ori, din 2014 și până în prezent asta nu s-a mai făcut.

Ce ai vrea să schimbi în România la nivel de păduri? Ai vreun plan?

Avem planuri și proiecte în derulare, planuri de viitor. În primul rând ar fi să susținem dezvoltarea unei viziuni vizavi de Politica Forestieră Națională. Apoi vrem să finalizăm identificarea pădurilor virgine și cvasi-virgine, să completăm acest catalog național.

Avem proiecte vizavi de adaptarea practicilor forestiere pentru a maximiza stabilitatea ecosistemelor forestiere, mai ales în perspectiva schimbărilor climatice.

Nu în ultimul rând, ar fi această modificare a strategiilor de control în ceea ce privește tăierile ilegale. Suntem departe de a fi finalizat acest proces și vrem să trecem de la controlul și paza arborilor în pădure la controlul ieșirilor.

*****
Despre Campania EU Protects

EU Protects este o campanie de comunicare a Uniunii Europene care vizează creșterea gradului de conștientizare cu privire la protecția pe care UE o asigură cetățenilor săi în fața amenințărilor globale și a altor pericole. Elementul central al acestei campanii îl constituie înlănțuirea de eroi obișnuiți care lucrează pentru U.E. sau beneficiază de sprijin din partea acesteia, în toate statele membre, care își unesc forțele și cooperează dincolo de interesele naționale atunci când întâmpină provocări în materie de sănătate, mediu, criminalitate, terorism, migrație și economie.

Citește și despre alți eroi locali:




Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














3030 vizualizari

  • Articol tare luuung (Luni, 21 octombrie 2019, 10:51)

    Sunt_nimic! [utilizator]

    Un subiect de interes, desigur, insa putea sa spuna doar esentialul:

    " "Mai puțin de 1% din transporturile cu lemn sunt verificate"

    Ce putem sa mai zicem?
    Am votat pedesereul, de asta avem parte!
    • Este un interviu... (Marţi, 22 octombrie 2019, 17:02)

      paonipao [utilizator] i-a raspuns lui Sunt_nimic!

      Este normal sa fie dat tot....
      Citesti cat vrei...daca obosesti!
  • Dupa 30 de ani... (Luni, 21 octombrie 2019, 18:47)

    IosifV [utilizator]

    .. doar 1% din transporturi sunt verificate!

    Nimic de zis!
    S-a furat si se fura inca din Romania lemn. De ce? Simplu! PENTRU SA SE POATE!

    E incredibil cum sefi grei din diverse structuri care ar trebui sa combata crima organizata a lemnului, nu au fost chestionate si nu sunt trase la raspundere.
    Ar trebui cineva sa ii intrebe ce rezultate concrete exista, pentru ca astfel de rezultate nu sunt secrete.
  • Tepes (Luni, 21 octombrie 2019, 20:00)

    ilie57 [utilizator]

    Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
    Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
    Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
    Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!
    (Eminescu)

    In loc de Tepes l-am avut pe Iliescu, Hrebenciuc, PSD
  • nimeni din cei platiti nu si face datoria (Luni, 21 octombrie 2019, 21:34)

    credinciosul [utilizator]

    ca sa nu spun ca pactizeaza cu acestia!
    acest comert a ajuns apanajul celor care se ocupa si de colectarea de fer!
    oameni cu constiinta civica ce din bucata lor de paine ,mai dau si la ati martieni!
    ,pe la 2 noaptea,se descarca cherestea mai dihai ca ziua,nu se incalzeste motorul la motostivuitor!
  • De fapt, cei din Parlament... (Luni, 21 octombrie 2019, 22:57)

    Olyx [utilizator]

    nu-i protejeaza pe romanii ce i-au trimis acolo, ei isi protejeaza doar afacerile personale si "isi pazesc pielea" spre a nu fi anchetati si deferiti justitiei...simplu !
  • astea sunt legile si institutiile pesediste! (Marţi, 22 octombrie 2019, 13:29)

    Antenistontel [utilizator]

    .
  • Lege - fara export lemn neprelucrat (Miercuri, 23 octombrie 2019, 10:24)

    ilie57 [utilizator]

    Sa nu mai exportam lemn neprelucrat. Doar mobila, ...
    Cerem ajutor UE care sigur cunoaste problema. Ar putea sa oblige Romania sa reduca defrisarile.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by