Campania pentru alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie a început sâmbătă, cu 14 candidaţi la funcţia de şef al statului şi cu noi măsuri - pentru prima dată, românii din străinătate pot vota pe parcursul a trei zile sau prin corespondenţă. În cazul votului prin corespondență, plicurile cu opţiunea electorală trebuie să ajungă în România până în 7 noiembrie.

Stampila votFoto: AGERPRES

Primu tur al alegerilor prezidențiale va avea loc în 10 noiembrie. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi, va fi organizat al doilea tur de scrutin în 24 noiembrie, la care participă primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Campania electorală se încheie în 9 noiembrie, la ora 7.00, iar în cazul organizării celui de al doilea tur, campania electorală începe în 15 noiembrie și se încheie în 23 noiembrie, la ora 7.00.

Calendarul alegerilor

  • 8 noiembrie, orele 12.00-21.00 - prima zi a votului în străinătate
  • 9 noiembrie, orele 07.00-21.00 - a doua zi a votului în străinătate
  • 10 noiembrie, orele 07.00-21.00 - începe votul în țară și este a treia zi de vot în străinătate. Alegătorii care sunt în secția de votare la ora 21.00 și cei care stau la rând pot vota până la ora 23.59.

Candidații și ordinea pe buletinele de vot

Printre candidaţi se numără actualul preşedinte Klaus Iohannis şi premierul Viorica Dăncilă, al cărei guvern a fost demis, joi, prin moțiune de cenzură.

Ordinea candidaților pe buletinele de vot, stabilită prin tragere la sorţi de Biroul Electoral Central, este următoarea:

  • 1. Klaus Werner Iohannis, susţinut de PNL, actualul preşedinte
  • 2. Theodor Paleologu, susţinut de PMP
  • 3. Ilie-Dan Barna, susţinut de Alianţa 2020 USR PLUS
  • 4. Hunor Kelemen, susţinut de UDMR
  • 5. Vasilica-Viorica Dăncilă, susţinută de PSD
  • 6. Cătălin Sorin Ivan, susţinut de Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
  • 7. Ninel Peia, susţinut de Partidul Neamul Românesc
  • 8. Sebastian-Constantin Popescu, susţinut de Partidul Noua Românie
  • 9. John Ion Banu, susţinut de Partidul Naţiunea Română
  • 10. Mircea Diaconu, candidat susţinut de Alianţa electorală ”UN OM”, formată din ALDE şi Pro România
  • 11. Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, candidat independent
  • 12. Ramona Ioana Bruynseels, susţinută de Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
  • 13. Viorel Cataramă, susţinut de Dreapta Liberală
  • 14. Alexandru Cumpănaşu, candidat independent

Românii au la dispoziție 3 zile pentru vot

Pentru prima dată, românii au la dispoziție 3 zile pentru a putea vota - 8, 9 şi 10 noiembrie pentru primul tur şi 22, 23 şi 24 noiembrie - pentru al doilea tur.

Românii din străinătate care s-au înregistrat online pe portalul www.votstrainatate.ro pot vota şi prin corespondenţă. Până acum, doar 43.003 de români stabiliţi în altă ţară au ales această variantă.

Pentru votul prin corespondenţă, alegătorii primesc acasă, prin poştă, toate documentele necesare şi trebuie să le trimită înapoi pe cele aferente turului întâi până în 7 noiembrie.

În străinătate, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis, vineri, către Autoritatea Electorală Permanentă o listă suplimentară cu 270 de secţii de votare, în completarea celor 444 de secţii aprobate. MAE estimează că vor fi înfiinţate peste 800 de secţii de votare.

Printre ţările în care vor fi organizate cele mai multe secţii de votare se numără: Spania (148), Italia (142), Germania (84), Marea Britanie (73), Franţa (48), SUA (38), Republica Moldova (36), Belgia (23), Olanda (22), Irlanda (16), Danemarca (12), Austria (11), Grecia (11), Portugalia (9), Elveţia (8).

Termenul limită prevăzut de lege pentru transmiterea propunerilor de secţii de votare în străinătate este 19 octombrie.

În țară vor fi deschise 18.748 de secţii de votare. Lista secţiilor de votare este publicată pe site-ul AEP, www.roaep.ro, la secţiunea Management Electoral / Geografie electorală / Registrul secţiilor de votare.

Reguli de campanie electorală

Potrivit Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată și intrată în vigoare pe 28 iulie 2019, candidații la prezidențiale au dreptul în această perioadă să organizeze mitinguri, marșuri sau adunări și să își exprime liber opiniile.

  • "În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare”, conform actului normativ.

De asemenea, în perioada campaniei electorale, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Afișajele electorale trebuie să fie puse în locuri publice frecventate de cetățeni, fără a deranja circulația pe drumurile publice și celelalte activități din localități. Afișele sunt permise în alte locuri numai cu acordul scris al proprietarilor și cu luarea măsurilor de asigurare a siguranței cetățenilor. Este interzisă utilizarea de către un candidat a locurilor speciale pentru afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt candidat. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral.

O altă prevedere legislativă interzice afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

  • "Se interzice afișajul în scop electoral prin aplicarea pe pereții sau pilonii de susținere a podurilor, tunelurilor, viaductelor, pe indicatoarele rutiere, panourile de orientare și informare rutieră, precum și pe sistemele electronice de reglementare a circulației. Activitățile de propagandă electorală nu pot afecta în niciun fel spațiile verzi, rezervațiile naturale și zonele protejate ecologic”, mai arată legea.

Totodată, textul legii care reglementează campania electorală interzice folosirea minorilor sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală.

Primarii, cu ajutorul poliției sau jandarmeriei, este obligat să asigure integritatea panourilor, afișelor electorale și a altor materiale electorale amplasate în locuri autorizate. De asemenea, primarii pot aproba instalarea pe domeniul public a unor amenajări provizorii, precum corturile electorale, pentru distribuirea materialelor de propagandă, dacă prin amplasarea lor nu este restricționată circulația rutieră sau pietonală.

Potrivit legii, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare.

Reglementările în audiovizual

Candidaţii sunt obligaţi să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit.

Conform legii, campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

  • ale electoratului - de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză;
  • ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin - de a se face cunoscuţi şi de a-şi
  • prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;
  • ale radiodifuzorilor - de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

"Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin”, spune legea.

Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenă proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice, în caz contrar acestea vor fi sancționate prin decizii stabilite de Consiliul Național al Audiovizualului (CNA).

Conform legii, este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale. Regulile de desfășurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru prezidențiale sunt stabilite de CNA.