JUSTIȚIA - Ce rămâne după guvernarea PSD: Asalt fără precedent asupra legilor Justiției, critici în avalanșă de la Bruxelles, Parchete decapitate / Plus: 7.000 de criminali, violatori și tâlhari eliberați din închisori

de M.H., R.M     HotNews.ro
Vineri, 11 octombrie 2019, 8:47 Actualitate | Esenţial


Florin Iordache în Parlamentul României
Foto: Digi FM / Facebook
Trei ani de "reforme” neîntrerupte ale Justiției sub cele trei guverne PSD (Grindeanu, Tudose și Dăncilă) au adus România la câțiva pași de declanșarea "opțiunii nucleare” din tratatele europene - celebrul Articol 7, o procedură (anevoioasă) care ar putea să conducă la suspendarea dreptului de vot al unei țări în Consiliul UE. Până acum, în întreaga istorie a UE, doar două țări sunt vizate de procedura Articolului 7: Polonia și Ungaria, tot pentru "reforme” ale Justiției. Trei ani marcați de proteste de stradă fără precedent, inclusiv ale magistraților, și un recurs compensatoriu care a eliberat din închisori peste 7.000 de criminali, violatori și tâlhari. Dar și condamnarea lui Liviu Dragnea la trei ani și jumătate de închisoare.
  • Celebra OUG 13
La o lună de la câștigarea alegerilor parlamentare de către PSD-ul condus de Liviu Dragnea, în decembrie 2016, Guvernul PSD-ist condus de Sorin Grindeanu a adoptat celebra Ordonanță 13. În 31 ianuarie 2017, noaptea, la câteva săptămâni de la instalarea în funcție a lui Grindeanu.

Anunțul adoptării OUG 13 a fost făcut de ministrul de atunci al Justiției Florin Iordache, autorul celebrei întrebări: "Altă întrebare". Le-a repetat-o obsesiv jurnaliștilor, fără să le răspundă concret la întrebări.

A anunțat adoptarea OUG privind modificarea Codului penal care îi scăpa de dosare penale pe Dragnea și pe mulți alți politicieni. A fost adoptat și proiectul de lege privind grațierea. Era dezincriminat astfel parțial abuzul în serviciu și erau grațiate în întregime pedepsele cu închisoarea de pana la cinci ani inclusiv, indiferent de modalitatea de executare.

OUG 13 a apărut în Monitorul Oficial la miezul nopții, când în Piața Victoriei se aflau mii de oameni care cereau oprirea amnistiei și grațierii. Lumea era în stradă deja de două săptămâni, după ce în spațiul public apăruseră informațiile că Guvernul PSD pregătește o ordonanță de urgență pentru modificarea codurilor penale, prin care să fie dezincriminate mai multe infracțiuni. Au urmat proteste fără precedent în România post-decembristă, sute de mii de oameni ieșind în stradă.

Pentru a doua oară în mandatul de președinte, Klaus Iohannis mersese, în 21 ianuarie 2017, la o ședință de guvern: "Este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt 2 elefanți de fapt - ordonanta de grațiere și de modificare a Codurilor penale".

În 5 februarie, la presiunea străzii, Guvernul a adoptat o altă ordonanță, prin care a fost abrogată OUG 13.

În 9 februarie, la 36 de zile de la preluarea funcției, Florin Iordache și-a dat demisia din funcția de ministru al Justiției.

Scandalul ajunsese la Bruxelles, unde Sorin Grindeanu și miniștrii Teodor Meleșcanu și Ana Birchall au fost chemați să dea explicații.

Asaltul PSD asupra Justiției nu s-a oprit însă. Florin Iordache, ajuns președinte al "Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției", s-a "ocupat apoi de modificarea celor trei legi ale Justiției, dar și a codurilor penale.
  • Legile Justiției
După plecarea de la minister, Florin Iordache și-a continuat munca de "reformare” a Justiției în Parlament, unde i s-a înființat și o comisie. Prima misiune a Comisiei Iordache a fost modificarea Legilor Justiției. În vizor: statutul procurorilor și judecătorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii. După ce au fost atacate la Curtea Constituțională în mod repetat și întoarse de președintele Iohannis în Parlament, acestea au fost adoptate, însă într-o formă diluată. Una dintre cele mai controversate prevederi din Legile Justiției este cea privind înființarea Secției Speciale, contestată puternic de magistrați, atât de procurori cât și de judecători, Secție care a fost operaționalizată printr-o ordonanță semnată de Tudorel Toader.

Pe lista priorităților PSD au intrat apoi Codurile Penale care nu au trecut însă testul CCR și sunt blocate în continuare în Parlament. Comisia Iordache și-a dat obștescul sfârșit cu două săptămâni înainte de căderea Guvernului Dăncilă.

O schimbare bruscă de direcție, cel puțin la nivel de minister, a reprezentant-o venirea Anei Birchall la Justiție, care și-a asumat criticile formulate de organismele internaționale și a vorbit chiar despre desființarea Secției Speciale, în contradicție cu Viorica Dăncilă (care de altfel a și încercat să o remanieze) și cu conducerea CSM. Deputatul "Mitralieră" Cătălin Rădulescu a dat asigurări că mai mulți colegi, printre care Florin Iordache și Lia Olguța Vasilescu, vor cere excluderea sa din PSD.
  • "Superministrul” Justiției
În mandatul guvernului PSD-ALDE, o serie de decizii ale Curții Constituționale, conduse de fostul PSD-ist Valer Dorneanu, au condus la acordarea unor puteri și atribuții fără precedent în ultimii ani pentru ministrul Justiției. În urma unei astfel de decizii, președintele Iohannis a fost obligat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi din fruntea DNA. Argumentul? Șeful statului poate respinge cererea de revocare a ministrului Justiției doar pe motive legate de "obiecții cu privire la regularitatea" procedurii.

Toate aceste atribuții sporite pentru ministrul Justiției pornesc de la sintagma din Constituție potrivit căreia procurorii se află sub "autoritatea” ministrului Justiției.
  • Pleacă Florin Iordache de la Ministerul Justiției, vine Tudorel Toader
La Ministerul Justiției a venit Tudorel Toader. A fost învestit în funcţia de ministru al Justiţiei în Cabinetul Sorin Grindeanu în 23 februarie 2017. În 15 iunie 2017, şi-a dat demisia din funcţie, alături de majoritatea membrilor Guvernului Grindeanu, care avea să fie demis prin moţiune de cenzură inițiată chiar de PSD. „Doi ani, două luni, două zile”, după cum spunea Tudorel Toader.

Una dintre primele sale declarații ca ministru a fost cea referitoare la Ordonanța 13, despre care a spus, chiar la Bruxelles, că nu a fost o problemă în sine și că protestele au fost generate mai degrabă de faptul că a fost adoptată noaptea, nu de conținutul ei.

Într-un document al Ministerului Justiției a apărut pentru prima oară ideea înființării unei Direcții speciale care să se ocupe de problemele în justiție ale magistraților. Cea care avea să devină ulterior Secția Specială.
  • Ordonanța 7 - "amnistie pe bucăți" și magistrații în stradă
Tudorel Toader a primit mai multe ultimatum-uri din partea liderului PSD, Liviu Dragnea, pentru a da o Ordonanță pentru amnistie și grațiere pentru faptele de corupție, iar posibilitatea adoptării unei astfel de OUG a revenit constant în discuție în ultimii ani.

Tudorel Toader nu a dat OUG pentru amnistie, însă a adoptat Ordonanța 7 - "o amnistie pe bucăți".

Ordonanța de Urgență 7 a fost adoptată în 19 februarie 2019 și a modificat din nou cele trei legi ale justiției. A generat proteste fără precedent ale magistraților.

A fost a patra Ordonanță de Urgență promovată de Tudorel Toader, care a modificat legile justiției - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind CSM - adoptate anul trecut de coaliția PSD-ALDE.

Legile justiției au mai fost modificate prin: OUG 92/2018, care aducea modificări substanțiale celor făcute deja de Parlament, sub pretextul armonizării cu recomandările Comisiei de la Veneția, OUG 77/2018 privind menținerea în funcții a șefilor Inspecției Judiciare după expirarea mandatului, adoptată la solicitarea lui Liviu Dragnea, și OUG 90/2018, prin care a fost operaționalizată Secția de investigare a magistraților.

Una dintre cele mai controversate prevederi a fost cea prin care Secția de anchetare a magistraților să iasă de sub autoritatea procurorului general și să fie pusă sub controlul ministrului Justiției.

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în Parchetul General, a devenit operațională în 23 octombrie 2018 și are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Cauzele de competența acesteia, aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție și la alte unități de parchet, precum și dosarele soluționate până la această dată, se preiau de către secție.
  • Revocarea șefei DNA, Laura Codruța Kovesi
Una din mizele lui Toader a fost înlăturarea Laurei Codruța Kovesi de la șefia DNA.

În 22 februarie 2018, Tudorel Toader a anunțat propunerea de revocare a lui Kovesi și a prezentat un raport cu 20 de "acte și fapte de netolerat într-un stat de drept”. Principalele acuzații: anchetarea Guvernului pentru controversata Ordonanță 13, comportament autoritar și discreționar, prioritizarea dosarelor în funcție de impactul mediatic, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, lipsa unei reacții adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploiești.

Raportul lui Tudorel Toader a provocat prima conferință de presă a lui Kovesi, care spunea că "asistăm la un festival disperat al inculpaților, un festival în care inculpați condamnați, inculpați trimiși în judecată spun neadevăruri. Acest atac vizează îngenuncherea statului român, vizează umilirea societății și umilirea cetățenilor români”.

Președintele Klaus Iohannis a refuzat să dea curs cererii de revocare, iar cazul a ajuns la Curtea Constituțională, care l-a obligat pe președinte să semneze decretul de revocare (9 iulie 2018).

Propunerea lui Toader privind noul șef al DNA, Adina Florea, de la Parchetul Curții de Apel Constanța (septembrie 2018) a primit de asemenea aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii și a fost respinsă de Klaus Iohannis. Adina Florea a ajuns apoi la Secția Specială, procuror-șef adjunct, iar de câteva luni președintele CSM, Lia Savonea, încearcă fără succes să o numească la șefia secției.
  • O altă miză zero a fost revocarea procurorului general Augustin Lazăr
Declanșarea procedurii de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr (octombrie 2018) a fost însoțită, ca în cazul Kovesi-DNA, de un raport în care au fost formulate 20 de acuzații, între care "probleme grave de comportament și comunicare publică, probleme grave de management, lipsa organizării eficiente și a asumării responsabilității, discursuri eminamente politice și acuzații la adresa autorităților statului, contestarea deciziilor Curții Constituționale, modul de desfășurare a anchetei privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august din Piața Victoriei”.

Și acest demers a primit aviz negativ din partea CSM și a fost respins de președintele Klaus Iohannis. Augustin Lazăr a plecat din funcție în 19 aprilie. S-a pensionat odată cu încheierea mandatului, pe fondul scandalului legat de activitatea sa de procuror în perioada comunismului, când a respins eliberarea înainte de termen din Penitenciarul de la Aiud a disidentului Iulius Filip.
  • Avertismente repetate ale Comisiei Europene privind statul de drept
În octombrie 2018, Comisia de la Veneția a emis două rapoarte privind modificările aduse de guvernul de la București legilor justiției și Codurilor penale. Ambele recomandă o serie întreagă de modificări asupra acestor legi, precum și mai multă transparență.

"Anumite aspecte din cele trei legi (ale justiției - n.r.), luate în ansamblu, riscă să submineze independența magistraților din România și încrederea opiniei publice în sistemul judiciar", arăta Comisia de la Veneția în concluziile sale.

În ceea ce privește modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală, Comisia de la Veneția a recomandat o reevaluare a celor două legi în integralitatea lor, cu câteva observații punctuale pe anumite articole.

Însă, având în vedere că avizele emise de Comisia de la Veneția sunt consultative, PSD transmisese deja că nu va renunța la Secția specială de investigare a magistraților, așa cum recomanda Comisia, și că - au spus ei - vor ține cont în primul rând de deciziile Curții Constituționale. Dar, deși sunt consultative, avizele acestei comisii - care a fost înființată în 1990, are 60 de state membre și se numește de fapt Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept - cântăresc destul de greu.

Comisia Europeană a cerut în mod clar autorităților din România să țină cont de aceste recomandări, legând practic MCV și măsurile pe care CE le poate lua în privința acestuia de disponibilitatea celor din PSD-ALDE de a respecta aceste indicații.

În Raportul MCV pe 2018, prezentat în noiembrie, Comisia Europeană a venit cu opt recomandări suplimentare pentru România, cerând puterii de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

Comisia cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor Codului penal și Codului de procedură penală, dar și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi.

Raportul MCV pe 2018 critică în mai multe rânduri consolidarea autorității ministrului Justiției, vorbind inclusiv despre „concentrarea puterii în mâinile” acestuia.

După adoptarea OUG 7, Comisia Europeană a transmis că noile modificări "par a fi în contradicție” cu recomandările din MCV.
  • Trei instituții fundamentale din justiție, cu șefi interimari
Acum, la finalul guvernării PSD, trei instituții fundamentale din justiție - DNA, Parchetul General și DIICOT sunt fără șefi plini. DNA, din 9 iulie 2018, Parchetul General, din aprilie 2019, iar DIICOT din 2 octombrie, când Felix Bănilă a demisionat din funcția de procuror-șef, la solicitarea președintelui Iohannis, pe fondul dosarului Caracal.
  • Recursul compensatoriu - 21.049 de deținuți eliberați. Peste 7.000 de criminali, violatori și tâlhari liberi pe străzile României
O altă măsură intens criticată a fost Legea recursului compensatoriu. Tudorel Toader a susținut repetat că el nu are nicio responsabilitate în privința acestei legi, care a intrat în vigoare după ce el a fost învestit în funcția de ministru, și că toate consecințele acestui proiect trebuie asumate de inițiatori - Guvernul tehnocrat. Forma ajunsă în Parlament însă a fost modificată substanțial de către coaliția PSD-ALDE.

Consecința - până în 18 septembrie, nu mai puțin de 21.049 deținuți au fost eliberați mai repede din pușcărie.

Dintre cei eliberați, 7.003 deținuți au fost inițial încarcerați pentru fapte extrem de grave, precum crima, viol, tâlhărie.

Sunt liberi pe străzile României: 943 de criminali, 110 infractori condamnați pentru act sexual cu un minor, 2.300 de condamnați pentru tâlhărie, 35 de persoane încarcerate pentru mita. Îngrijorător este și numărul violatorilor lăsați in libertate - 634.

Din totalul celor eliberați mai devreme din penitenciare, 1.877 persoane au fost încarcerate din nou, fie pentru ca au comis noi fapte grave, fie pentru ca au fost condamnate in alte dosare. Cel mai grav este însă ca nu mai puțin de 507 infractori eliberați au comis noi fapte violente: 47 au comis omoruri și omor calificat; 357 au comis noi tâlharii; iar 47 au violat din nou. Aceste date rezultă din răspunsul oficial al Ministerului Justiției la o interpelare adresată de deputatul PNL Florin Roman.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















8498 vizualizari

  • +15 (23 voturi)    
    Individul din poză,numitul Ciordache,cel (Vineri, 11 octombrie 2019, 9:19)

    Rescator [utilizator]

    care ne face gesturi obscene din Parlament ,trebuie
    judecat și condamnat la 20 de ani de inchisoare
    pentru subminarea gravă a statului de drept.Pot să-l
    urmeze incă vreo zece pesedisto-comuniști,membri
    fondatori ai Mafiei Roșii,Cupola Ciumei Roșii.
    • +9 (13 voturi)    
      La puscarie doar ii va contamina pe altii (Vineri, 11 octombrie 2019, 10:17)

      ruskimushki [utilizator] i-a raspuns lui Rescator

      trebuie trimis la desenat zebre pe autostrazile din vest.
  • -2 (18 voturi)    
    si acum (Vineri, 11 octombrie 2019, 9:42)

    liviu_ [utilizator]

    psd o sa urle ca a crescut criminalitatea
    si cretinii o sa-i creada!
  • +1 (13 voturi)    
    Da, (Vineri, 11 octombrie 2019, 10:03)

    2016 [utilizator]

    foarte obiectiva compunerea, poate mai bine s-ar potrivi cuvantul "summary" din engleza. Tot ceea ce este prezentat mai sus, ar fi titluri pentru a scrie o carte cu mii de pagini despre guvernarea catastrofala si inconstienta sub PSDragneev, cl mai mare mafiot al Romaniei moderne si contemporane! Sa dea Domnu' sa mai primeasca vreo 7-8 ani in dosarul Teldrum si sa scapam de el! Cand va iesi din inchisoare, sa nu mai aiba nicio proprietate si niciun ban din ce a declarat, ca sute de milioane de euro are in banci din Elvetia, unde se ajunge foarte greu. Nu imi fac insa mari griji, de asemenea nevertrebrate are Dumnezeu grija si le incheie misiunea pe Pamant la timp.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by