VIDEO Premiul Nobel pentru fizică acordat oamenilor de știință James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz -UPDATE

de DG     HotNews.ro
Marţi, 8 octombrie 2019, 12:55 Actualitate | Esenţial


Premiul Nobel
Foto: Facebook
Premiul Nobel pentru fizică a fost acordat cercetătorului James Peebles pentru contribuția la înțelegerea evoluției universului, dar și oamenilor de știință Michel Mayor și Didier Queloz pentru descoperirea unei exoplanete.

Premiul Nobel pentru fizică de anul acesta a revenit unor savanți cu contribuții la înțelegerea evoluției Universului și a locului ocupat de Pământ în cosmos.

Într-o intervenție video, după anunț, James Peebles a declarat că putem fi siguri că sunt multe planete în univers care prezintă condiții pentru dezvoltarea vieții și crede că există alte forme pe care le-am putea identifica drept forme de viață. ”Dacă acestea sunt asemănătoare formelor de viață de pe Pământ, asta nu pot să știu”, a declarat Peebles, întrebat dacă crede că în viața extraterestră.

“Sfatul meu către tinerii care vor să devină oameni de știință este acela de a face această meserie din dragoste pentru știință. Ar trebui să alegeți asta pentru că sunteți fascinați de știință”, a fost mesajul lui Peebles.

James Peebles a fost premiat pentru formulări teoretice privind cosmologia fizică, iar Michel Mayor împreună cu Didier Queloz, pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează o stea de tipul Soarelui.

Savantul canadian Phillip James Edwin Peebles, în vârstă de 84 de ani, este profesor la Universitatea Princeton din SUA. Este considerat cel mai mare specialist în cosmologie teoretică din ultimele decenii, având contribuții majore în domenii precum materie întunecată și microunde cosmice.

În ceea ce îi privește pe ceilalți doi laureați, Michel Mayor și Didier Queloz, aceștia au declanșat o veritabilă revoluție în domeniul astronomiei, nu mai puțin de 4.000 de exoplanete fiind descoperite între timp în Caleea Lactee. Lumi noi, străine continuă să fie descoperite, acestea având diverse mărimi și forme.

Michel Mayor, în vârstă de 77 de ani, și Didier Queloz, în vârstă de 53 de ani, sunt astrofizicieni elvețieni și profesori la Universitatea din Geneva.

Cei doi au descoperit, în 1995, o primă exoplanetă care orbitează o stea similară Soarelui. Aceasta a primit numele 51 Pegasi b.



În 2018, cercetătorul american Arthur Ashkin şi o echipă formată din oamenii de ştiinţă Gérard Mourou (Franţa) şi Donna Strickland (Canada) au câştigat Premiul Nobel pentru Fizică "pentru invenţii revoluţionare în domeniul fizicii laserilor". Donna Strickland, om de ştiinţă din Canada, a devenit astfel cea de-a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică.

Dintre cei 210 oameni de ştiinţă care au primit prestigioasa distincţie, până în prezent, doar două au fost femei: Marie Curie şi Maria Goeppert-Mayer.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiu a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani când a primit Premiul Nobel, împreună cu tatăl său, în 1915. Bragg nu este doar cel mai tânăr laureat în Fizică, ci şi cel mai tânăr laureat al Premiilor Nobel. La polul opus se află Arthur Ashkin, care avea 96 de ani, în 2018, când a primit premiul.








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















6605 vizualizari

  • -21 (31 voturi)    
    inca o nedreptate (Marţi, 8 octombrie 2019, 13:07)

    cucuveauamov [utilizator]

    la fizica noi aveam cel mai bun specialist. Din dorinta de a performa isi rezerva de 20 de ani un post de profesor de fizica la un liceu din Sibiu
    • +12 (16 voturi)    
      si cei mai buni postaci (Marţi, 8 octombrie 2019, 14:19)

      I [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      pentru o felie de paine posteaza o saptamana intreaga.... :))))
      • +3 (5 voturi)    
        O galeata de laturi (Marţi, 8 octombrie 2019, 19:24)

        Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui I

        Nu stiu ei ce-i painea!!!
    • +3 (3 voturi)    
      iar peste vreo 2 luni... (Marţi, 8 octombrie 2019, 20:17)

      Foxcrawl.com [utilizator] i-a raspuns lui cucuveauamov

      o sa-si rezerve si unul de Presedinte. Ce bafta mai au unii :)))
  • -3 (13 voturi)    
    partea cu descoperirea unei exoplanete (Marţi, 8 octombrie 2019, 13:39)

    dessik [utilizator]

    nu stiu daca merita Nobel. Exoplanetele erau prezise demult ca exista, astia au avut acces pentru prima oara la telescoape suficient de puternice ca sa detecteze una.

    Dar nah, premiul Nobel favorizeaza descoperirile "intamplatoare" mai degraba decat munca teoretica de o viata. Celalalt fizician, teoretician, abia la 84 a primit Nobel. Putea sa nu-l mai prinda.
    • +5 (7 voturi)    
      wrong (Marţi, 8 octombrie 2019, 18:08)

      Ademordna [utilizator] i-a raspuns lui dessik

      Da, sigur, dupa ce a fost gasit prima planeta extrasolara toata lumea stia ca sunt peste tot.
      Habar n-ai ce spui, amice. In 1995 baietii astia care primesc acum Nobelul erau tratati drept lunatici, de-aia cu staniol pe cap. Nimeni nu le dadea fonduri ca sa cerceteze si de aceea prima planeta gasita este, dupa standardele de azi, extrem de usor de gasit: un gigant gazos foarte aproape de steaua sa.
      Avem acum telescoape puternice (Kepler a si expirat deja) dar numai din cauza ca laureatii astia au demonstrat ca au ce gasi.
      Si ca sa intelegi intr-o maniera mult mai distractiva si mai muzicala ce tocmai ti-am spus, priveste asta: https://www.youtube.com/watch?v=gai8dMA19Sw
    • +4 (4 voturi)    
      In 1995 cand predam astronomie (Marţi, 8 octombrie 2019, 19:28)

      cucurveauamov [utilizator] i-a raspuns lui dessik

      Nu, nici gastronomie si nici astrologie, se spunea asa: a fotografia o exoplaneta este ca si cum ai vrea sa faci poza la o lumanare aflata la 3 m distanta de un far portuar (dar care emite continuu), farul fiind la New York iar tu cu camera foto pe Luna.

      Nu exista "fotografii" ale unor exoplanete in sensul ca "au avut acces pentru prima oara la telescoape suficient de puternice", adica montezi o placa fotografica la unul din aceste telescoape si realizezi o poza in sensul clasic. Exoplanetele se detecteaza indirect (prin efectele minuscule pe care le au asupra stelei - optice sau gravitationale, detectabile in final tot prin analiza radiatiei electromagnetice, caci altceva la noi nu vine) sau direct prin interferometrie. Practic o imagine este compusa din suprapunerea a milioane de "expuneri" (de semnale) ce in diferiti receptori sunt in faza in punctul in care e planeta si in opozitie de faza in punctul in care e steaua (steaua dispare in imagine si planeta se amplifica). Oricum, nu este vorba de "telescoape puternice" ci de supercomputere puternice, de analiza matematica foarte avansata, de analiza de semnal, de algoritmi, etc.

      Nobelul nu a fost dat pentru "exoplaneta" ci de fapt pentru metoda care a permis descoperirea primei exoplanete ce a dus apoi la o avalansa de alte noi exoplanete descoperite (actualmente cca 5000).

      In plus, exista exoplanete "candidat" care trebuie verificate: prin alta metoda decat prin cea prin care au fost evidentiate (ca anomalii in date - in fond).
    • 0 (2 voturi)    
      Inca ceva, de curiozitate (Marţi, 8 octombrie 2019, 19:38)

      cucurveauamov [utilizator] i-a raspuns lui dessik

      https://keplerscience.arc.nasa.gov/the-kepler-space-telescope.html

      Zona de spatiu scanata de Kepler (in care au fost gasite cca 3000 de exoplanete) are 116 grade patrate. Ca sa fim generosi asta inseamna o piramida cu baza patrata centrata in ochiul tau, cu un unghi la varf de cca 11 grade (11*11=121). Unghia degetului mic, tinuta la lungimea bratului vei constata ca (aproximatie din nou) acopera Luna de pe cer, deci are o deschidere de cca 0.5 grade. Asadar Kepler a studiat o zona de 22x22 Luni pe cer. Asta din intreg cerul cu deschidere de 180x360 de grade (vezi ca nu sunt 360x360 ca acoperi sfera cereasca de doua ori).
  • +5 (5 voturi)    
    Premiere (Marţi, 8 octombrie 2019, 15:12)

    Klima [utilizator]

    Acelasi premiu a fost obtinut in urma cu doi ani de catre doi octagenari, Barish si Thorne si un nanogenar Weiss. Toti trei sunt fizicieni experimentali. Ma surpinde ca a primit premiul Peebles care este fizician teoretician si nu experimental, Nobel, priin testamentul sau, oferind averea ca sursa de premiere, numai celor care fac descoperiri experimentale remarcabile.
    Premiul se imparte in mod egal la toti premianti, suma castigata de fiecare fiind mult mai mica.
    • 0 (4 voturi)    
      Da' bine le mai stii tu... (Marţi, 8 octombrie 2019, 19:33)

      ostrogotul [utilizator] i-a raspuns lui Klima

      Feynman (Dirac, Chandrasekar, Heissenberg, Schrödinger, ...) a primit premiul pt. fizica experimentala? Asta ca sa nu vorbesc de Einstein.
      • +1 (3 voturi)    
        Pentru ce a primit Einstein premiul? (Marţi, 8 octombrie 2019, 20:25)

        cucurveauamov [utilizator] i-a raspuns lui ostrogotul

        ...?
        • +1 (1 vot)    
          stii si tu ceva, dar nu pana la capat (Miercuri, 9 octombrie 2019, 10:07)

          ostrogotul [utilizator] i-a raspuns lui cucurveauamov

          Einstein, a primit premiul Nobel pt. efectul fotoelectric. Mai exact pentru teoria care explica rezultatele experimentale. Efectul fotoelectric a fost descoperit experimental inainte. Experimentele, au fost facute de Hertz in 1887, care nu a primit premiul Nobel. In 1905, in timp ce lucra la Institutul de Patente din Berna., Einstein a publicat lucrarea "On a Heuristic Viewpoint Concerning the Production and Transformation of Light", pentru care a primit in final premiul Nobel.
          • +1 (3 voturi)    
            Nu stiu pana la capat si nici nu pretind (Miercuri, 9 octombrie 2019, 12:28)

            cucurveauamov [utilizator] i-a raspuns lui ostrogotul

            Einstein a primit premiul nu pentru descoperirea efectului ci pentru explicarea sa. Dar de fapt nici macar pentru asta ci pentru ca prin acea explicatie a pus bazele unei ramuri noi a fizicii, una bazata pe cantitati discrete si probabilitati, pe care azi o numim fizica cuantica. O contributie mult mai mare decat o simpla teorie. O viziune noua asupra lumii. La fel si teoria relativitatii generalizata pentru care nu a primit Nobelul desi ar fi meritat si pentru aceasta cu varf si indesat.

            Iar o teorie cu aplicatie practica este exact fundamentul pe care este si dat Nobelul.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version