​Stimați candidați la demnitatea de Președinte al României, Peste câteva zile va începe campania electorală pentru alegerile prezidențiale. Înainte să ne spuneți domniile voastre ce ofertă electorală ne-ați pregătit, noi, susținătorii și promotorii opțiunii România Europeană, atât ca cetățeni implicați ai acestei țări, cât și ca experți, ne-am gândit că este util unei dezbateri publice de calitate să punem în discuţie, să formulăm şi să vă comunicăm ce așteptăm de la viitorul mandat prezidențial.

În acest sens, ne-am întrunit astăzi la Cluj, la invitația Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și a Fundației Universității Babeș-Bolyai, la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, pentru a dezbate structurat și profesionist aceste așteptări.

În doar câteva luni de la înființare, Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană și Fundația Universității Babeș-Bolyai au adus laolaltă zeci de intelectuali şi reprezentanţi activi ai societăţii civile, în mare parte profesori la cele mai mari universități ale Romaniei, dar și personalități marcante ale vieții publice românești, din diverse domenii de activitate. Ambele organizații promovează și susțin fără echivoc opțiunea culturală, educațională, intelectuală și politică România Europeană, susținătoare a consolidării valorilor și practicilor europene în țara noastră.

Analizele pe care vi le propun experții noștri pleacă de la nevoia de a păstra în atenția publicului și a politicienilor un adevăr simplu: românii au șansa demnității 2 umane, libertății, democrației, egalității, a statului de drept și a respectării drepturilor omului la standardele garantate de Uniunea Europeană, numai datorită apartenenței la aceasta. Iată, așadar, doamnelor și domnilor candidați, ce așteaptă România Europeană de la Președintele Republicii, în mandatul 2019-2024.

Probabil cea mai importantă datorie a Președintelui este de a fi factorul declanșator în acțiunea de reformă a statului. Creșterea performanței și credibilității instituțiilor statului român trebuie să fie prioritatea mandatului său.

Beneficiind de legitimitatea pe care i-o conferă votul popular, președintele are datoria de a asigura permanent un climat de dialog constructiv care să implice toate forțele politice — ca reprezentante ale unui segment de electorat legitimate, la rândul lor, prin votul popular — precum și societatea civilă și alți actori relevanți din principalele sectoare profesionale din stat. Arhitectura instituțională de tip semiprezidențial conferă pârghiile necesare pentru asigurarea unui echilibru între puterile din stat, iar președintele are datoria de a se folosi de acestea în mod constructiv (sau cel mult corectiv, în cazul unor derapaje), nu conflictual.

Președintele României este o instituție a contrastelor intenționate. Pe de o parte, se bucură de o largă legitimitate democratică, în urma alegerii directe de către cetățeni, pe de altă parte, însă, este limitat în exercitarea atribuțiilor sale de un design constituțional originar al cărui scop util a fost evitarea cu orice preț a concentrării puterii statale. După ianuarie 2017, guvernele care s-au succedat și majoritatea parlamentară au redus și mai mult prerogativele prezidențiale. Și totuși, un președinte eficient își păstrează încrederea cetățenilor și influențează, prin autoritatea sa politică și simbolică, decizia executivă și legislativă, fără să o impună. Pentru echilibrarea așteptărilor publice foarte mari la adresa Președintelui cu setul de atribuții și prerogative legale, guvernul și majoritatea parlamentară viitoare vor trebui să restabilească în anii următori demnitatea, locul și rolul Președintelui în procesul decizional.

În ceea ce privește atribuțiile sale în zona justiției și a statului de drept, Președintele trebuie să fie principalul susținător al separației puterilor în stat. În justiție, el/ea ar trebui sa facă numiri și revocări din funcție ținând cont de opinia Consiliului Superior al Magistraturii.

În planul politicii externe și de securitate, se recomandă elaborarea unei Concepții de politică externă a României pentru perioada 2019-2024", la începutul mandatului prezidențial, care să statueze cadrul general, liniile directoare și prioritățile politicii externe a României pentru perioada menționată și în perspectivă.

Președintele trebuie să conștientizeze că provocările securitare din imediata vecinătate a României, de pe continent, regionale și globale obligă țara noastră la o politică externă pro-activă, flexibilă, responsabilă, vizionară și capabilă să exploateze oportunități. Țara noastră trebuie să aibă un aport creativ și eficient la reconstrucția Europei și a viitorului ei, trebuie să fie implicată în marile politici europene, aptă pentru contribuții majore la nivel regional, credibilă și predictibilă în mediile partenere, parte a coeziunii transatlantice și a răspunsului acesteia la provocările hibride actuale. Președintele României trebuie să fie creatorul, promotorul, garantul și managerul permanent al acestui tip de politică externă.

Este nevoie de un proiect de țară exhaustiv al României, inițiat și mediat de către președinte prin largi consultări colective, cu o puternică proiecție de politică externă, care să valorifice resursa națională (prioritar cea care își asumă valorile și principiile europene, precum și a celei înstrăinate în afara țării, așa-numita „diasporă economică”) și oportunitățile externe. Nucleul dimensiunii externe a acestui proiect de țară ar trebui dezvoltat și consolidat pe patru direcții: reintegrarea Republicii Moldova (printr-un „Pact Național pentru Republica Moldova”) în spațiul cultural, spiritual, politic și geopolitic al României și Europei, consolidarea credibilă a dimensiunii europene a României și a profilului ei de țară europeană, reconfigurarea și exprimarea creativă a 4 parteneriatelor strategice, prioritar a celui cu Statele Unite, rafinarea capacităților de răspuns național și colectiv la riscurile, amenințările și provocările hibride actuale.

Poate în mod paradoxal, situația geopolitcă actuală ne oferă și unele oportunități. Relativa răcire a relațiilor dintre SUA și UE creează un context oportun pentru statele care au privilegiat, începând cu anii 2000, parteneriatele strategice cu SUA, în special pentru statele central-est-europene, precum Polonia și România. România are șansa de a se transforma într-un pivot al relațiilor euro-atlantice, iar Președintele României poate deveni un mediator si un coagulator între Washington și Bruxelles, speculând în mod abil dubla loialitate a României — cea față de valorile liberale de inspirație americană și cea față de principiile solidarității și ale incluziunii specifice Uniunii Europene. Credibilitatea asumării unui asemenea rol depinde, desigur, de capacitatea Președintelui de a determina, în prealabil, un consens național și inter- instituțional asupra unui proiect asumat de către toți actorii interni relevanți.

Funcția de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate, atribuită de Constituție Președintelui României, este pe cât de importantă, pe atât de dificil de realizat în practica instituțională din România. Constituția nu îi oferă Președintelui mecanisme de control sau intervenție directă, de aceea îndeplinirea funcției de mediere depinde în cel mai înalt grad de abilitățile politice ale deținătorului acestei funcții. În același timp, există o tensiune latentă între cerința de imparțialitate presupusă de exercitarea funcției de mediere și dreptul președintelui de a-și susține propria viziune politică. Rolul de mediator al președintelui, mai ales in condiții de coabitare, a fost puțin uzitat. În ultimii ani, apelul excesiv la Curtea Constituțională pentru constatarea unor conflicte juridice de natură constituțională a limitat considerabil rolul de mediator al președintelui și aproape că a golit de conținut aceasta prerogativă constituțională a 5 Președintelui. Este, prin urmare, esențial ca oferta dumneavoastră electorală să elaboreze modalitățile concrete prin care înțelegeți să redați substanță funcției de mediere.

Nu în ultimul rând, s-a discutat mult în spațiul public despre cât și cum ar trebui să comunice Președintele cu cetățenii României. Este, cu siguranță, o dezbatere esențială, mai ales în contextul în care Rusia își va accentua atacul de război hibrid cu dezinformări și fake-news și va încuraja tot mai multe forțe populiste să îmbrătișeze discursul antidemocratic și antieuropean. Președintele Republicii trebuie să fie în mijlocul dezbaterii și să comunice atât de des cât îi cere intensitatea războiului informațional, pentru că lângă minciunile care pun societatea în pericol să fie pus de fiecare dată adevărul. Practic, totul se rezumă la a comunica semnificativ și permanent cu publicul, a reacționa la evenimente majore din țară și europene, a reacționa cu promptitudine și pe înțelesul tuturor. Iar în ceea ce privește poziționarea președintelui față de partenerii europeni, lucrul cel mai important este să știe să se facă respectat.

Doamnelor și domnilor candidați, sperăm că ideile din această Scrisoare Deschisă, care reprezintă o sinteză a dezbaterii ample de astăzi, să inspire acțiunea Președintelui României în mandatul 2019-2024, iar acela/aceea dintre dumneavoastră care va câștiga luna viitoare alegerile să fie cu adevărat, atât în obiective cât și în realizări, Președintele României Europene! Vă dorim succes!

Semnează:

Moderatorii dezbaterii:

• Conf. dr. Valentin Naumescu,
• Președintele ICDE (UBB Cluj)
• Prof. dr. Dacian Dragoș, Președintele Fundației UBB

Experții panelului tematic 1 – Relația cu puterea executivă și legislativă:

• Prof. dr. Ioan Stanomir (ICDE, UB)
• Lect. dr. George Jiglău (UBB)
• Nicu Popa (ICDE)
• Lector dr. Raluca Moldovan (ICDE, UBB)

Experții panelului tematic 2 – Justiția și statul de drept:

• Judecător dr. Cristi Danileț (vicepreședinte ICDE)
• Lect. dr. Bogdan Dima (UB)
• Gabriela Țibrea (ICDE)
• Dr. Lev Fejes (ICDE)

Experții panelului tematic 3 – Politica externă și de securitate:

• Lector dr. Dorin Popescu (ICDE)
• Prof. dr. Sergiu Mișcoiu (UBB)
• Marius Dragomiroiu (ICDE)
• Ionuț Florea (ICDE)

Experții panelului tematic 4 – Rolul de mediator între puterile statului și societate:

• Adrian Baboi-Stroe (director de programe ICDE)
• Raluca Prună (vicepreședinte ICDE)
• Manuela Petrescu (ICDE)
• Eugen Tischler (ICDE)

Experții panelului tematic 5 – Comunicare

• Cosmin Prelipceanu (ICDE)
• Prof. dr. Liliana Popescu (SNSPA)
• Thomas Tolnai (ICDE)
• Lect. dr. Mihnea Stoica (UBB)

Experții participanți la dezbatere își asumă responsabilitatea pozițiilor și opiniilor exprimate în cadrul panelurilor tematice la care au participat.