Echinocţiul de toamnă 2019. Luni, 23 septembrie, are loc echinocţiul de toamnă al anului 2019, debutul acestui anotimp din punct de vedere astronomic, moment din care ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, marcat pe 22 decembrie, scrie Mediafax.
Echinocţiul de toamnă 2019. În fiecare an, la începutul ultimei decade a lunii septembrie, este momentul echinocţiului de toamnă, când longitudinea astronomică a Soarelui atinge valoarea de 180°, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu". Instituţia mai informează că momentul echinocţiului de toamnă 2019 este marcat luni, la 10.50, ora României. Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi "punct autumnal", se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.
Echinocţiul de toamnă 2019. Aflându-se deci la această dată în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor. Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare: în zona Polului Nord începe lunga noapte polară, iar în cea a Polului Sud Soarele se ivește de deasupra orizontului, timp de şase luni, până la momentul echinocţiului de primăvară.
În emisfera sudică a Pământului, data de 23 septembrie marchează începutul primăverii. La latitudinile României, în aceste zile, Soarele va culmina la amiază la o înălțime medie de 45°, ceea ce reprezintă jumătatea distanței unghiulare dintre zenit și orizont.
Echinocţiul de toamnă 2019. Începând de la această dată, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopților să crească, până la data de 22 decembrie, când va fi momentul solstițiului de iarnă.
Echinocţiul de toamnă 2019. În tradiţia noastră populară, luna septembrie se numeşte Răpciune. Potrivit tradiţiei populare, după cum va fi timpul în această zi aşa va fi şi anul viitor: dacă plouă dimineaţa, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunţă toamnă lungă. Se crede de asemenea că stadiul viermelui din gogoaşa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.
Echinocţiul de toamnă 2019. Între sărbătorile calendarului creştin ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt Naşterea Maicii Domnului, la 8 septembrie şi Înălţarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie. La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei, vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor. O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula. În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, cunoscută şi ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Şarpelui, Moşii, se ţine post şi nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, peşte, prună) sau cap (varză), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000). Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare şi colac, la casele cu copii sau la cei săraci. Este ultima zi pentru culegerea plantelor de leac
Când se schimbă ora
Trecerea la ora de iarnă 2019 se va face în ultimul weekend din luna octombrie, adică în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră, ora 4:00 devenind ora 3:00.
În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară).
Eurodeputații au votat în martie în favoarea renunțării la practica de ajustare a ceasurilor cu o oră în primăvară și în toamnă începând cu 2021. Țările europene care decid să mențină permanent ora de vară vor face ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021. Cele care preferă să rămână la ora standard (ora de iarnă) își vor putea schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.
Majoritatea europenilor, inclusiv românii, au cerut să se renunțe la schimbarea orei de două ori pe an În februarie 2018, Parlamentul European a cerut Comisiei să evalueze directiva privind schimbarea sezonieră a orei și să facă propuneri de modificare a acesteia dacă este cazul.
În urma acestei evaluări, care a strâns 4,6 milioane de răspunsuri, dintre care 84% s-au pronunțat în favoarea renunțării la schimbările orare, Comisia a făcut propunerea care trebuie acum aprobată de Parlament și Consiliu. Anul trecut, majoritatea europenilor (84%) care au participat la o consultare publică a Comisiei Europene privind ora de vară au votat în favoarea renunțării la schimbarea orei de două ori pe an. Aceeași preferință a fost înregistrată și în rândul respondenților din România, care au optat pentru renunțare în proporție de 78%.
Majoritatea statelor membre au o tradiție îndelungată în ceea ce privește sistemele de schimbare a orei, multe dintre acestea datând din perioada îndepărtată a Primului Război Mondial și a celui de-al Doilea Război Mondial sau din perioada crizei petrolului din anii 1970. Din anii 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative prin care toate statele membre s-au pus de acord să-și coordoneze modalitățile de schimbare a orei, renunțând la sistemele naționale divergente.
Din 1996, toți europenii își mută ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie. Scopul normelor UE nu a fost armonizarea regimului orar în UE, ci rezolvarea problemelor generate, în special în sectorul transporturilor și în cel al logisticii, de aplicarea necoordonată a schimbărilor orei de-a lungul anului. În paralel cu sistemul orei de vară în Uniunea Europeană, statele membre au trei zone de fus orar sau ore standard. Decizia privind ora standard ține de competența națională
0
6
