Aproape toți copiii și adolescenții au reziduuri de plastic în organism, potrivit unui studiu realizat de Agenția Federală de Mediu și Institutul Robert Koch, din Germania. Iar aici nu vorbim despre impactul plasticului din pungi, farfurii sau alte produse de unică folosință, ci despre cel din articole ale vieții de zi cu zi: haine, ambalaje alimentare, detergenți sau creme. În contact direct cu corpul sau cu aerul din cameră, toată lumea intră în contact cu aceste substanțe conținute în plasticuri, unele dintre ele fiind dăunătoare sănătății.

HotNews.roFoto: Hotnews

Între 2003 și 2017, Agenția Federală de Mediu a investigat ce reziduuri ale acestor materiale plastice pot fi detectate în sângele și urina copiilor și adolescenților. Rezultatul: "fiecare al patrulea copil cu vârsta cuprinsă între trei și cinci ani este atât de puternic afectat, încât fenomenul devine o problemă de sănătate. În general, aproape toți copiii au reziduuri de plastic în organism.

Substanțe perturbante

„Produsele de degradare ale unsprezece din cele 15 componente plastice studiate au fost găsite în urina a 97% dintre copiii investigați. Acest rezultat este, desigur, dramatic, fiindcă astfel de substanțe nu au ce cauta în corpul copiilor”, a declarat purtătoarea de cuvânt pentru mediu a Partidului Verde (Grüne), Bettina Hoffmann. „Aceste substanțe care perturbă hormonii ar putea fi cauza bolilor civilizației, cum ar fi obezitatea, tulburările de fertilitate, cancerul și întârzierile de dezvoltare”.

Studiul s-a concentrat pe „biomonitorizarea umană” a copiilor cu vârste între 3 și 17 ani. În probele de urină, au fost detectate reziduuri ale 11 dintre cele 15 substanțe testate - în principal plastifianți -, la 97 până la 100% din cei 2.500 participanți. Alarmante s-au dovedit a fi nivelurile ridicate de PFOA (acid perfluorooctanoic).

La 20% dintre cei testați, acesta era peste limită, iar la copiii mai mici, proporția era chiar mai mare. „Studiul nostru arată clar că ingredientele din plastic cu producție în creștere apar și mai frecvent în organism”, a declarat Marike Kolossa-Gehring, unul dintre autorii studiului și toxicolog la Agenția Federală de Mediu, pentru Spiegel.de. „Este într-adevăr îngrijorător faptul că sunt cel mai afectați copiii mici, ei fiind cel mai sensibil grup”.

Agenția Federală de Mediu a cuprins în sondaj și mediul în care trăiesc copiii: dacă locuiesc pe o stradă aglomerată, dacă se fumează acasă, ce produse sunt folosite frecvent în viața de zi cu zi - cum ar fi agenți de curățare sau îndulcitori - sau din ce material sunt perdelele și covoarele din casă. Rezultatul a arătat că în familiile sărace fenomenul este mai accentuat, acești copii având mai multe reziduuri de plastic în corpul lor, decât cei din familii cu statut social ridicat.

Nevoia reglementării mai stricte

Autorizația pentru substanțe chimice este reglementată de Uniunea Europeană. Deși legislația UE în domeniul substanțelor chimice definește relativ strict ceea ce este permis pe piață, din punctul de vedere al Verzilor, implementarea acesteia este deficitară. „Procesul de licențiere poate dura, uneori, mult timp. Pot trece ani de zile până când se elimina substanțele de pe piață, iar apoi intră în joc înlocuitori care au, deseori, aceleași proprietăți dăunătoare.” Cât de important este ca substanțele periculoase să fie retrase de pe piață cât mai curând posibil, arată un alt rezultat al studiului pe termen lung, al Agenției Federale de Mediu.

Reziduurile de plumb, sau ale pesticidului de mult interzis DDT, sunt încă detectabile în corpul copiilor - chiar dacă impactul acestora s-a redus mult în perioada analizată. Prin urmare, interdicțiile pentru substanțele nocive sunt eficiente. Dar de multe ori este nevoie de zeci de ani până când efectele dispar cu adevărat. „Nu se poate ca fiecare al patrulea copil cu vârsta cuprinsă între trei și cinci ani să fie atât de puternic încărcat de substanțe chimice, încât daunele pe termen lung să nu poată fi excluse în mod fiabil”, a spus purtătoarea de cuvânt a Verzilor, Bettina Hoffmann. PFOA, care este conținut în îmbrăcămintea outdoor sau în unele tigăi, a fost depistat, în experimentele pe animale, ca fiind cancerigen și afectând fertilitatea. Din 2020, va exista o interdicție a substanței în întreaga Uniune Europeană.

Din perspectiva Verzilor, politicienii trebuie să acționeze. Nu ajunge, ca un consumator să încerce să evite plasticul, în mod consecvent. Hoffmann a mai precizat: „De fapt, nimeni dintre noi nu se poate proteja cu adevărat de acest lucru, nu știm unde suntem expuși la aceste substanțe. Prin urmare, factorii de decizie trebuie să se asigure că principiul precauției este consolidat și că aceste substanțe nici nu intră pe piață".