Atacul de la Kabul în care și-a pierdut viața un diplomat român și care a fost revendicat de gruparea talibanilor a fost comis de cinci teroriști care ar fi avut informații clare despre complexul vizat. Atacul a durat mai multe ore, povestește, pentru Digi24, Ștefan Coman, expert în alegeri, prezent în capitala Afganistanului. Atacul s-a soldat cu moartea a 16 persoane și rănirea altor 119.
Atacul terorist care a avut loc în nopatea de luni spre marți a vizat complexul din Kabul în care se află reprezentanța diplomatică a țării noastre, alte ambasade și sedii ale organizațiilor internaționale. Aproape întreaga noapte de luni spre marți s-au purtat lupte între talibani și agenții de securitate. Cei 5 atacatori au fost uciși.
Un tractor plin cu expozibili a fost detonat în apropierea reprezentanței după care indivizi înarmați au pătruns în complexul care adăpostește misiunile diplomatice și au deschis focul la întâmplare. ”Explozia a fost atât de puternică, încât a făcut o gaură în peretele acela, acolo au intrat 5 atacatori. E clar că au avut niște informații, au știut unde să meargă. A urmat o luptă de câteva ore, dimineața au venit soldații britanici”, spune Ștefan Coman, expert alegeri, prezent la Kabul.
De altfel, ministrul Afacerilor Externe, Ramona Mănescu, a declarat că atacul terorist de la Kabul a vizat Ambasada României, precizând că a fost vorba de un asalt susținut timp de câteva ore și că imobilul respectiv nu mai poate fi utilizat.
Atacul a fost comis în contextul în care emisarul american Zalmay Khalilzad se află la Kabul pentru a discuta cu responsabilii afgani despre proiectul de acord de pace între americani și talibani.
Nouă foști ambasadori americani l-au avertizat pe președintele Donald Trump asupra faptului că Afganistanul se va cufunda într-un război civil total dacă decide retragerea forțelor americane înainte ca guvernul de la Kabul și talibanii să ajungă la un acord de pace, scrie Reuters.
”O retragere masivă a trupelor trebuie să aibă loc în condițiile unei păci definitive”, spun cei nouă ambasadori. Retragerea trebuie să se facă treptat, în etape și nu atât de repede astfel încât talibanii să creadă că pot obține victoria militară, mai spun ambasadorii, printre cei nouă numărându-se și fostul ambasador american la Kabul.
Avertismentul a fost lansat la o zi după ce negociatorul șef american Zalmay Khalilzad anunța un draft de acord cu talibanii care prevedea retragerea inițială a 5.000 de trupe americane.
Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă au condamnat atacul terorist și au transmis condoleanțe familiei românului ucis.
”În cursul nopții de 2 spre 3 septembrie 2019, în cadrul campusului în care își desfășoară activitatea Ambasada României la Kabul a avut loc un atac terorist îndreptat împotriva cetățenilor străini. În urma atacului, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a decedat, iar altul a fost grav rănit”, anunța și MAE.
Potrivit sursei citate, românul rănit urmează să fie transferat cât de curând posibil în Europa, în funcție de evoluția stării de sănătate, pentru a beneficia de asistență medicală de specialitate.
”Ministrul Ramona Mănescu a avut o convorbire telefonică cu șeful misiunii diplomatice a României la Kabul și rămâne în legătură permanentă pentru acordarea sprijinului necesar. (...) Precizăm că atât șeful misiunii diplomatice, cât și șeful echipei de pază din cadrul ambasadei au fost evacuați într-o bază militară din apropiere, fiind în afara oricărui pericol”, se mai arată în comunicat. Cel puțin 16 oameni, toți civili, și-au pierdut viața, iar alți 119 au fost răniți într-un atentat comis luni noapte la Kabul, potrivit unui bilanț furnizat marți de Ministerul de Interne afgan. Explozia a fost provocată de un tractor încărcat cu explozibili”, a precizat purtătorul de cuvânt al ministerului, citat de AFP.
Cinci atacatori au fost uciși, iar operațiunile de căutare și salvare s-au desfășurat până la ora 05.00 dimineața. Atentatul, care a fost revendicat de talibani, a avut loc în apropierea unui vast complex din Zona Verde, care adăpostește agenții umanitare și organizații internaționale.
De ce avem noi ambasadă în Afghanistan ? Care sunt interesele României în această țară ? În afară de participarea militară în cadrul NATO, care mă gândesc că se poate face și în absența unei reprezentanțe diplomatice.
Dacă e cineva care cunoaște (nu doar își dă cu părerea), îi mulțumesc anticipat.
Pe lângă potențialul diplomatic avem și niște exporturi relativ micuțe de aproximativ 10 mil. dolari/an în Afganistan.
Asta cu „pe timpul lui Ceaușescu eram bine și cu arabii și cu evreii” o tot aud, dar oare mai e valabilă ? Părerea mea e că nu. România o fi fost relevantă în regiune pe vremea lui Ceașcă, bun amic și creditor generos cu de-alde Ghadafi, Assad și ayatolahii, de la care n-am mai văzut și nu vom mai vedea banii înapoi. Dar azi ?... Ați auzit pe cineva să mai menționeze România ca factor de mediere în regiune ? Eu nu. Deci argumentul ăsta nu ține apă.
Iar argumentul cu 10 mil. $ pe an exporturi în Afghanistan (care de fapt sunt sub 9 milioane) e iarăși ridicol. Probabil că cifra e doar cu puțin mai mare decât costurile de menținere a ambasadei într-o țară ca A. Nu cred că ai nevoie de ambasadă ca să faci niște exporturi pricăjite, de 0,0...% din PIB-ul țării. Vă pot da o listă întreagă de țări unde România are exporturi mai consistente ca în A., fără a avea ambasadă: Yemen, Bahamas, I-le Marshall (!), Gibraltar, Taiwan, Noua Zeelandă, Kosovo, Islanda etc. (sursa aici: https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23088456-harta-interactiva-cat-exporta-romania-lume-cat-importa-din-fiecare-tara-vezi-state-balanta-export-import-negativa.htm)
Ambasada României în Siria e singura din UE. De fapt asigură servicii consulare pentru cetățenii din Australia, Canada, Franța, Portugalia, Moldova și altele (la cererea statelor respective).
Returnarea unei decorații primite de Asad din partea Franței pentru Legiunea de onoare (după ce i-a fost retrasă din partea Franței iar Asad a returnat-o) a fost făcută prin intermediul Ambasadei României. Dacă se vor începe niște negocieri cu UE ambasada României va fi începutul.
Dacă doriți comentarii numai de la experți de experți cred că acest forum nu este locul indicat pentru întrebare. Un expert în diplomație și cu cunoștințe extensive de relații externe nu își va pierde timpul răspunzând la astfel de întrebări pe forumuri anonime.
Și totuși:
- situațiile pe care le prezentați nu schimbă faptul că, momentan, România e cel mult un prestator de servicii în Siria, nu un „factor de mediere”, cum ați afirmat. N-aș vrea însă să se înțeleagă că pun sub semnul întrebării utilitatea ambasadei în Siria doar pentru faptul că nu suntem un factor de mediere. Iar în ce privește „dacă și cu parcă”, UE și cu Siria, hai să trăim și să fim sănătoși până atunci.
- Eu vorbeam de ambasada în Afghanistan, nu în Siria. În continuare nu-i văd utilitatea.
O ambasadă nu se creează/desființează precum aprinzi/stingi becul. Creearea unor relații de încredere durează ani de zile, de fapt zeci de ani iar pierdea încrederii poate fi aproape instantă.
"Prestatorul de servicii" trebuie respectat de ambele părți pentru a avea succes. În cazul unei medieri el este cel în care ambele părți au încredere și are continuitate.
Ați dat multe exemple de "țări" diverse cu care avem relații economice și nu avem ambasadă. Să tăiem Insulele Marshall, Bahamas prima dată căci ele de fapt sunt mai mult paradisuri fiscale sau țări de convenință pentru vase comerciale. Gibraltarul se exclude la fel, nu există nici o ambasadă acolo, Taiwan are doar ambasade din lumea a 3-a mică, nici măcar SUA nu are ambasadă acolo (oficială). Yemen nu știu ce să zic.
Kosovo nu este recunoscut de România deci nici-o șansă de ambasadă acolo, Islanda și Noua Zeelandă au ambasade aproape Danemarca respectiv Australia cu consuli onorifici în ambele țări. Ținand cont de numărul de români poate ar fi trebuit deschisă o ambasadă directă în Noua Zeelandă.
Din toate țările menționate Afganistanul are cea mai mare populație 35 milioane iar Yemenul 28 milioane. Cu toate problemele de acolo au un potențial economic major. Dacă închizi ușa acum va dura ani buni de zile să o deschizi din nou și nu știi cine a mai intrat între timp.
Dați-mi voie să mă îndoiesc teribil, la limita ruperii, de „potențialul economic major” al Afghanistanului în următorii 20-30 de ani. Nu știu pe ce vă bazați, având în vedere istoria ultimilor vreo 40 de ani și complicatul peisaj etnic, religios și politic din țară.
Dacă mă mai întărâtați mult, o să deschid un hashtag în pas cu moda pe feisbuc - #vremspitalenuambasade :)))
Raspunsul e simplu: unde sunt americanii, hop si noi, poate, poate or ridica vizele.
Ca ai nostri mor pe capete, si vizele nu se ridica, e alta discutie.
A izbugnit razboul din Irak, toate ambasadele s-au retras, ai nostri au ramas (am avut un ambasador de exceptie, in persoana d-lui ambasador Stuparu) . A izbugnit razboiul in Afganistan, cam toate ambasadele s-au retras, ai nostri au ramas. A inceput razgoiul in Siria, toti si-au retras ambasadele, a noastra a ramas pana in ziua de azi (in ciuda bombardamentelor ,e tot acolo).
In schimb, nu avem ambasade cu Africa de Sud (de unde am putea obtine ceva profit din schimburile comerciale).
Ambasadele sunt acolo nu pentru ca erau de pe vremea lui Ceasca, ci pentru ca nu au fost retrase. De ce?
Sa ne spuna analistii de politica externa.
Cum se zice pe românește - fake news !
Bănuiala mea e că acea ambasadă (ca și altele) e un os de ros, o sinecură pentru câte unii cu pile bazate prin MAE. Din păcate, pentru unii sinecura se termină prost, ca pentru diplomatul ucis în atentat, Dumnezeu să-l odihnească.
Cu trupele e altceva, înțeleg rostul unui angajament militar alături de aliații NATO.
În altă ordine de idei, sunt nefericit de multe țări pe lumea asta care o duc greu. În unele avem ambasade, în altele nu. Haiti, Yemen, Zimbabwe, Venezuela, Sierra Leone, Somalia, Cuba, Siria, Nicaragua, Guatemala, Eritrea, Libia, Coreea de Nord, R.D. Congo, Malawi șamd, etc, usw... Cu ce ajută ambasadele României popoarele din țările unde acestea există ? Cu ce ar putea ajuta înființarea lor în celelalte ? Cu ce bani le întreținem, de unde îi luăm ? Nu cumva i-am lua dintr-o zonă unde acești bani ar putea contribui cu ceva mai mult de 0,0000001 la binele poporului român ?
Nicaieri nu se descrie concret in ce fel a fost implicat.
Din povestea unui "expert in alegeri" rezulta ca aia au lovit la "pont" dar ... care-i pontul?
Ca aia au facut un mare crater si o mare gaura si au tras la intamplare (evident scopul primar de aface pagube cat mai mari, materiale si umane), asta apare de mai multe ori.
E o mare diferenta...