Fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție în dosarul de delapidare în care este acuzat că şi-ar fi însuşit 380.000 de euro din subvenţiile acordate pentru PSD de către Autoritatea Electorală Permanentă, a anunțat, joi, Direcția Națională Anticorupție. De asemenea, procurorii au decis disjungerea dosarului în cazul fostului șef al Autorității Electorale Permanente (AEP), Daniel Barbu, urmărit penal pentru că nu a urmărit destinația subvențiilor acordate partidelor politice și că a stopat controalele care se aflau în curs.
Potrivit DNA, Mircea Drăghici a fost trimis în judecată pentru utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât acelea pentru care au fost acordate și pentru delapidare (două fapte).
Acuzațiile procurorilor
Anchetatorii spun că în perioada 15 februarie 2018 - 11 iunie 2018 Mircea Drăghici, în calitate de trezorier al PSD, a folosit suma de 380.000 de euro provenită din subvenția acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă, pentru a-și cumpăra un imobil în cartierul Pipera din Voluntari. Cu acești bani, Drăghici ar fi acoperit parțial valoarea imobilului respectiv. Plata din subvenții a sumei a fost disimulată prin încheierea unui contract de închiriere din care reieșea că banii ar fi plătiți de partid drept chirie. În acest sens, în februarie 2018, Mircea Drăghici, împreună cu o persoană din familie, a negociat și a convenit să achiziționeze un imobil cu valoare de circulație de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, și în parte, cu fonduri proprii.
În 15 februarie 2018, au fost încheiate două contracte: o promisiune de vânzare cumpărare între vânzătorul imobilului și persoana din familia lui Drăghici, pentru 180.000 de euro (sumă plătită din fonduri proprii), dar și un contract de închiriere între același vânzător și PSD (care practic îi asigura vânzătorului imobilului garanția că va încasa diferența până la valoarea reală de peste 500.000 euro, din subvențiile primite de partid). Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani (01.03.2018 - 01.03.2029), valoarea totală a chiriei de 380.000 euro urmând să fie achitată timp de 18 luni.
În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni, din sume de bani provenite din subvenția acordată PSD în baza legii privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
După declanșarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvențiilor către PSD, a fost reziliat contractul de închiriere, precum și promisiunea de vânzare-cumpărare și au fost restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie și pentru achiziționarea imobilului.
Într-un alt context, în aceeași calitate de trezorier al PSD, Mircea Drăghici ar fi dispus scoaterea din patrimoniul partidului a unui autoturism de lux (Mercedes Benz model GLE 350 Coupé) cu o valoare de 324.800 de lei, fără încasarea contravalorii acestuia la momentul înstrăinării. Procurorii spun că în 10 iulie 2017, PSD, prin trezorier, a cumpărat autoturismul Mercedes, iar după numai câteva zile mașina ar fi fost vândută unei persoane din familia lui Mircea Drăghici, însă contravaloarea nu a fost încasată de partid la data înstrăinării bunului. Banii pentru autoturism au fost plătiți abia în 23 august 2018.
PSD a ales ca, în urma propriilor analize, să își exprime poziția procesuală cu privire la constituirea de parte civilă până la începerea cercetării judecătorești în cauză, precizează DNA.
Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Dosar disjuns în cazul lui Daniel Barbu, fostul șef al Autorității Electorale Permanente
În ceea ce îl privește pe Daniel Barbu, președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) la momentul comiterii acestor fapte, urmărit penal în același dosar, DNA precizează că a fost dispusă disjungerea cauzei, formarea unui nou dosar și continuarea cercetărilor. De asemenea, aceeași soluție a mai fost dispusă și față de alte persoane și infracțiuni.
Daniel Barbu a fost pus sub urmărire penală de DNA în 24 aprilie, fiind acuzat că în perioada în care a fost șef al AEP nu a urmărit destinația subvențiilor acordate partidelor politice și că, mai mult, a stopat controalele care se aflau în curs.
Daniel Barbu a susținut că nu a dat dispoziții nici pentru începerea, nici pentru încetarea verificărilor veniturilor și chetuielilor partidelor. El spunea că s-a întâlnit de câteva ori cu Mircea Drăghici, în 2017, dar numai în situații publice, susținând că îl cunoștea pe acesta doar după nume și că nu știa că este trezorierul PSD.
În 18 februarie, Daniel Barbu a demisionat din funcţia de preşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, pentru a candida din partea ALDE la alegerile europarlamentare din 26 mai. Formațiunea nu a trecut însă pragul electoral.
Cine este Mircea Drăghici
În 24 iunie, când procurorii l-au anunțat că i-a fost schimbată calitatea din suspect în inculpat în acest dosar de delapidare, Mircea Drăghici scria pe Facebook că este ”realmente uluit".
"Ca și în cazul soției mele, totul pare a fi doar o parte a unei foi de parcurs stabilite în anumite laboratoare. În condițiile în care toți martorii au dat declarații favorabile de la momentul în care am fost numit suspect și până astăzi, nu pot decât să constat cu dezolare că trăim vremuri în care poliția politică e vie și din ce în ce mai puternică”, a scris Mircea Drăghici. “Civilii din politică trebuie executați!”. “Am înțeles, să trăiți!”, a adăugat fostul trezorier al PSD.
În 5 iunie, Mircea Drăghici - unul dintre oamenii de încredere ai lui Liviu Dragnea - şi-a dat demisia din funcţia de trezorier al PSD, anunțul fiind făcut de Viorica Dăncilă la finalul unei şedinţe a Biroului Politic Naţional al partidului. Mircea Drăghici a fost coordonatorul de campanie al PSD pentru alegerile europarlamentare.
După încarcerarea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă a cerut în partid realizarea unui audit intern pentru a se afla care este situația financiară a partidului, ce clauze au contractele semnate în numele partidului, de cine au fost semnate și dacă acestea pot să fie reziliate.
0
17
