Procurorii Cătălin Borcoman, Constantin Dumitrescu și Daniel Horodniceanu au fost desemnați de Comisia de selecție a Ministerului Justiției drept cei trei candidați pentru funcția de procuror european, care vor fi incluși în lista pe care ministrul Ana Birchall o va transmite Consiliului Uniunii Europene, a anunțat miercuri instituția. Doi dintre procurorii selectați - Daniel Horodniceanu și Cătălin Borcoman - au susținut interviurile pentru acest post și cu fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, care i-a respins, fără explicații, și a reluat procedura.

Daniel HorodniceanuFoto: Mediafax

Potrivit Ministerului Justiției, ultima etapă pentru desemnarea celor trei candidați la funcția de procuror european s-a încheiat, marți, după susținerea interviului de către ultimul candidat înscris în concurs, la sediul instituției. Ministerul spune că procedura de desfășurare a selecției a fost organizată transparent și că orice procuror sau judecător care a respectat condițiile legale a avut posibilitatea să se înscrie la concurs.

În urma susținerii interviului, comisia a selectat trei candidați, care vor fi incluși, în ordine alfabetică, în lista pe care ministrul Justiției o va transmite Consiliului Uniunii Europene. Cei trei candidați selectați sunt: Claudiu Constantin Dumitrescu, Cătălin Borcoman, Daniel Horodniceanu.

Dintre cei opt candidați înscriși inițial, cinci au susținut interviul, doi s-au retras, iar unul a fost respins de comisia de selecție întrucât nu îndeplinea condițiile. Patru dintre candidații rămași în concurs au susținut interviul în 9 iulie, iar cel de-al cincilea, în 23 iulie.

"Evaluarea candidaților a fost făcută pe baza aspectelor relevante rezultate din susţinerea interviului, din analiza documentelor depuse de către candidat cu privire la experiența practică relevantă, precum şi a altor aspecte verificabile rezultate din activitatea sa anterioară", adaugă Ministerul Justiției.

Procurorul european va activa în subordinea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează fosta șefă a DNA Laura Codruţa Kovesi.

România trebuia să trimită propunerile pentru procuror european până la 31 martie, însă procedura a fost mult întârziată. În primăvară, cinci dintre procurorii care au candidat acum - Cătălin Borcoman, Marius Bulancea, Laura Ecedi Stoisavlevici, Elena Hach și Daniel Horodniceanu - au susținut interviurile pentru acest post cu fostul ministru al Justiției Tudorel Toader. În 10 aprilie, ministerul anunța că toți cei cinci candidați au fost respinși, iar procedura a fost reluată.

Cine sunt cei trei candidați selectați

  • Daniel Horodniceanu și-a depus candidatura și pentru funcția de procuror general, dar a fost respins de Tudorel Toader. Procurorul Daniel Horodniceanu, în vârstă de 45 de ani, s-a aflat la conducerea DIICOT din mai 2015 și până în primăvara anului trecut. El a candidat pentru un al doilea mandat la șefia DIICOT, dar a pierdut în favoarea procurorului Felix Bănilă. După încheierea mandatului la șefia DIICOT, Horodniceanu s-a întors la DIICOT Iași. El a fost consilier juridic la Consiliul Judeţean Iaşi (august - decembrie 1998), procuror la Parchetul Judecătoriei Fălticeni (ianuarie 1999 - mai 2000), procuror la Parchetul Judecătoriei Paşcani (iunie 2000 - iunie 2002), procuror la Parchetul Judecătoriei Iaşi (iunie 2002 - octombrie 2005), procuror la DIICOT Iaşi (noiembrie 2005 - iunie 2006), procuror-şef al Biroului Teritorial Iaşi al DIICOT (iunie 2006 - iunie 2009), procuror la Serviciului Teritorial DIICOT Iaşi (iunie 2009 - iunie 2012). În iunie 2012, a devenit procuror-şef al Serviciului Teritorial Iaşi al DIICOT, funcţie pe care a ocupat-o până în mai 2015.

  • Cătălin Laurenţiu Borcoman este șeful DIICOT Brașov, fiind la al doilea mandat la șefia instituției. El conduce Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov din anul 2012. Anterior (2009), el a fost adjunct al procurorului şef al DIICOT de la acea vreme, Codruţ Olaru. Din 2007, el a fost consilier al procurorului general de la acea vreme Laura Codruţa Kovesi.

  • Constantin Claudiu Dumitrescu este şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE din DNA. În perioada 2011 - 2013, a fost detaşat în funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă. Dumitrescu a lucrat ca procuror la Câmpina, a fost apoi prim-procuror la Sinaia, iar în 2003 a ajuns procuror la Parchetul Național Anticorupție, devenit ulterior direcție. A instrumentat mai multe dosare de corupție cunoscute, precum cel al fostului ministru Decebal Traian Remeș ("Caltaboșul"), al fostului senator Șerban Brădișteanu și "Valiza", în care a fost condamnat Gigi Becali.

Ce este Parchetul European

În aprilie 2017, 16 state membre au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura "cooperării consolidate". Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante. Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA.

Cum este motivată necesitatea unui Parchet al Uniunii Europene

Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015. Până acum, numai autoritățile naționale puteau să investigheze astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, jurisdicția lor se oprește la frontierele naționale, lăsând procurorii naționali cu instrumente limitate de combatere a criminalității financiare la scară largă la nivel transfrontalier. În mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), nu sunt în măsură să inițieze investigații sau urmăriri penale în statele membre.

Rolul Parchetului UE

Misiunea Parchetului UE va fi combaterea fraudei împotriva finanțelor UE. Acesta va avea competența de a investiga infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Parchetul European va face investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane de euro. Parchetul UE va colabora cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora cu alte organisme precum Eurojust și Europol.

Structura

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din: procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia și un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice. Nivelul operațional va cuprinde: procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul anului 2020.