Curtea Constituțională arată în motivarea deciziei sale de validare a referendumului consultativ privind justiția că nu a existat o informare corectă privind detaliile de ordin juridic și tehnic pe care le presupuneau cele două întrebări, nefiind respectate recomandările Comisiei de la Veneția. Pe de altă parte, judecătorii Curții mai arată că efectele referendumului sunt politice și nu juridice, iar punerea în practică a voinței exprimate de cetățeni trebuie apreciată ”în mod corespunzător„ de autorități, cu respectarea cadrului constituțional, atrăgând răspunderea politică a actorilor implicați. CCR mai spune că aplicarea referendumului nu impune opțiunea revizuirii Constituției.
”Curtea reține că, la referendumul din 26 mai 2019, nu a existat o informare completă cu privire la toate detaliile de ordin juridic și tehnic pe care le presupun cele două întrebări, nefiind respectate recomandările reținute de Comisia de la Veneția în documentele citate. De asemenea, au existat mai multe ipoteze în cuprinsul întrebărilor, care ar fi impus o tratare distinctă, conform acelorași recomandări. Dat fiind însă faptul că referendumul are caracter consultativ, iar voința exprimată, chiar în condițiile deficiențelor evidente de redactare a întrebărilor formulate, oferă o orientare autorităților în privința voinței majoritare exprimate de votanți, nu subzistă un temei constituțional pentru invalidarea referendumului. Întrucât a fost exprimată o voință cu efect politic, iar nu juridic, în sensul analizat, aspectele de ordin juridic, tehnic și de detaliu urmează a fi apreciate în mod corespunzător de către autorități și puse în operă cu respectarea cadrului constituțional și legal de referință", arată motivarea hotărârii CCR de validare a referendumului consultativ de pe 26 mai, inițiat de președintele Klaus Iohannis.
"Curtea constată că, prin dimensiunea lor, problemele constatate pot fi calificate ca erori inerente unui exerciţiu electoral de amploare, care nu sunt de natură să determine consecinţe asupra validării/confirmării referendumului. Pentru ca astfel de erori să fie eliminate pe viitor, se impune o reglementare clară şi precisă, corelarea terminologiei utilizate, precum şi un sens univoc al acesteia", se mai precizează în motivare.
"Curtea apreciază însă că deficienţele constatate nu sunt de natură să susţină o încălcare a cadrului constituţional care configurează referendumul consultativ. Astfel, în temeiul art. 90 din Constituţie, poporul este consultat de preşedintele României, iar rezultatul consultării trebuie avut în vedere de autorităţi în abordarea problemelor de interes naţional care au format obiectul consultării, în sensul orientării politice a acestora. Această abordare se poate concretiza în diverse măsuri ale autorităţilor publice, fără a impune o opţiune pentru o categorie sau alta de măsuri, cum ar fi revizuirea Constituţiei, vizată de autorii contestaţiilor formulate în această cauză", se mai menţionează în motivare.
CCR apreciază că declanşarea referendumului consultativ, întrebările adresate de către preşedinte şi valorificarea răspunsurilor primite de către autorităţile publice "sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecinţe în planul răspunderii politice a actorilor instituţionali implicaţi, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora".
"În măsura în care decizia politică este de adoptare a unor măsuri cu caracter legislativ, acestea pot forma obiectul controlului de constituţionalitate în conformitate cu cadrul constituţional aplicabil", se mai arată în motivare.
Pe 27 iunie, CCR a validat rezultatul referendumului naţional din 26 mai, fiind respinse cinci contestaţii. Conform art. 146 lit. i) din Constituţie, CCR "veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia". De asemenea, art. 46, 47 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, prevede că plenul CCR decide, cu o majoritate de două treimi, asupra valabilităţii referendumului. Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. Înaintea publicării în Monitorul Oficial, hotărârea se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.
Pe 3 iunie, Biroul Electoral Central a anunţat rezultatele finale ale referendumului din 26 mai. La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.459.383, în timp ce pentru "nu" au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530. La întrebarea a doua, referitoare la interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.477.865, iar pentru "nu" - 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088.
11
5
