„Harnicele telefoane” ale cancelarului Angela Merkel și cât costă planurile Ursulei von der Leyen pentru viitorul UE

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Joi, 18 iulie 2019, 16:46 Actualitate | Esenţial


Ursula von der Leyen
Foto: Parlamentul European

După un discurs spectaculos în Parlamentul European, pentru care Ursula von der Leyen a primit o mulțime de laude, candidatul german și-a asigurat victoria la alegerile pentru funcția de nou președinte al Comisiei Europene. Ea a reușit acest lucru făcând o serie de promisiuni în luarea sa de cuvânt, care urmau să-i atragă, în ultima clipă, pe deputații socialiști și verzi. Însă „îmbrățișarea” acestor parlamentari își are prețul ei. Iată cateva proiecte ale noii președinte a CE și cât ar costa implementarea lor.

Politica de mediu

Ursula von der Leyen va propune un plan care face posibilă o reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% față de nivelurile din 1990 până în 2030, ceea ce reprezinta 15% mai mult decât a fost planificat pana acum. Pentru reducerea planificată la 40%, Comisia Europeană preconizase investiții în valoare totală de 38 de miliarde de euro – compensând însă costurile mai ridicate ale energiilor tradiționale cu cele mai reduse, pentru energii regenerabile. Urcarea plafonului aduce cu sine substanțiale creșteri de fonduri ce ar urma sa fie alocate acestui proiect.

Pentru a atinge obiectivul „neutralității climatice” până în 2050, von der Leyen intenționează extinderea licitării certificatelor (ETS) și asupra transportului maritim, a celui rutier și a sectorului de construcții.

Pentru a finanța „tranziția energetică”, von der Leyen intenționează să propună transformarea Băncii Europene de Investiții (BEI), în „Banca Climatică a Europei“. De la înființarea sa în 1958, BEI a fost însărcinată cu asigurarea finanțării UE pe termen lung. Proiectele pe care le sprijină ar trebui să contribuie la realizarea obiectivelor politice ale UE. „Planul de investiții pentru o Europă durabilă“ propus de von der Leyen urmeaza a sprijini investiții in valoare de 1000 de miliarde euro, în următorii zece ani.

Salariul minim

În primele 100 de zile ale mandatului său, Von der Leyen vrea să pună bazele unui salariu minim echitabil pentru orice lucrător din UE, în viitor. Această idee nu este nouă. La începutul acestui an, ministrul Muncii german, Hubertus Heil (SPD) a anunțat că vrea să creeze „un cadru juridic european pentru salarii minime“, iar acest lucru se va afla în centrul preocupărilor președinției germane a UE, în anul 2020.

Politologul german Thorsten Schulten a remarcat, în publicatia „Tagesspiegel“, că acest lucru nu înseamnă totuși că peste tot va fi aceeași sumă de bani. Salariile minime existente în cadrul Uniunii Europene sunt foarte diferite - între 12 euro/h în Luxemburg și mai puțin de 2 euro/h în Bulgaria. Un salariu minim unitar ar face ca acesta să fie extrem de costisitor pentru companiile din unele țări.

Prin urmare, potrivit lui Schulten, salariul minim in UE ar trebui să fie de cel puțin 60% din salariul mediu național. În multe țări europene, un astfel de procent ar conduce la creșteri consistente ale salariului minim. În Germania, regulii de 60% i-ar corespunde aprox. 12 euro/h, în loc de 9,19 euro, in prezent. Companiile germane ar avea, prin urmare, costuri suplimentare de aproximativ 30%.

Asigurarea de șomaj

Noua șefă al Comisiei Europene a anunțat în discursul său că va face o propunere de reasigurare europeană a șomajului. Și pentru acest proiect există planuri concrete. Practic, ar fi vorba de două modele propuse de asigurătorii sociali germani. În consecință, ar putea fi creată o reală asigurare de șomaj, care sa preia o parte din indemnizația de șomaj.

Cealaltă opțiune este un fond comun, în care statele în cauză să facă depuneri și care să stea la dispozitie în cazul unei eventuale crize a sistemului de asigurari de șomaj al unui stat membru al UE. Experții evaluează a doua variantă ca fiind mai realistă, ea fiind deja obiectul unui proiect de decizie al Comisiei Europene. Cu toate acestea, fondul prevăzut pana acum, de 30 de miliarde de euro, se referă doar la zona euro.

Fundația Bertelsmann a calculat că o astfel de reasigurare ar fi trebuit să cheltuiască pe bani de șomaj peste 14 miliarde de euro, în anul de criză 2009, luat ca exemplu. Și Germania ar fi beneficiat de acești bani, în 2003 primind aproximativ 2,5 miliarde de euro, din cauza creșterii șomajului.

Fondul social Plus

Ursula von der Leyen dorește, de asemenea, să aibă grijă de tinerii europeni și dorește o garanție a UE împotriva sărăciei în rândul copiilor. Pentru a combate sărăcia în rândul copiilor în Europa, există deja câteva idei. Una ar însemna introducerea unei alocații europene pentru copii.

Partidul Familiei“ din Germania a facut această propunere în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din acest an. Potrivit calculelor, 50 de euro în plus la alocațiile pentru copii existente ar crea costuri suplimentare în valoare de aproximativ 50 de miliarde euro.

Anul trecut, Comisia Europeană a propus deja "Fondul Social European Plus". Acesta va fi dotat, pentru anii 2021-2027, cu aproximativ 101 miliarde euro, iar cel puțin 25% din fonduri vor fi utilizate pentru promovarea incluziunii sociale. Pe lângă grupurile dezavantajate, cum ar fi romii, și copiii ar trebui să beneficieze de acest fond, crede noua peședintă a CE.

Politica de securitate

Pentru " a proteja ceea ce constituie Europa", noul președinte al Comisiei Europene promite "granițe puternice și un nou început în politica migrației". În primul rând, termenul "granițe puternice" înseamnă o decizie de creștere a numărului de trupe Frontex la frontierele externe ale UE, lucru deja hotărât. Leyen vrea ca la numarul de 10.000 de polițiști la frontiere să se ajungă în anul 2024, cu trei ani mai devreme decât era planificat inițial.

Până în prezent, Frontex are doar 700 de angajați și alți 1300 detașați de statele membre. Pentru creșterea planificată, Comisia Europeană a estimat recent un necesar de 35 de miliarde euro. In luna februarie, aceasta creștere care se dorea finalizată până în 2020, a fost amânată până în 2027, după ce mai multe state membre ale UE au adus obiecții. În noul calendar al Ursulei von der Leyen, presiunea costurilor pe acest palier va crește brusc.

Tonul potrivit, chiar și la telefon

Ursula von der Leyen datorează această victorie in alegerile din Parlamentul European nu numai lobby-ului „din culise”, ci și propriilor abilități retorice și tactice. Ea a ținut discursul corect în ziua potrivită, cel mai important ingredient fiind „tonul care face muzica”. Brusc, viitorul Europei nu mai sună ca o impunere, ci mai degraba ca un act de încredere.

Deși s-a situat pe o poziție polemică cu euroscepticii și populiștii, ea „a îmbrățișat” mișcarea feministă, pe cea ecologistă și social-democrată, astfel încât să-și asigure voturile necesare, pe lângă cele ale „prietenilor de partid”. La final, ea a întrunit cele 383 de voturi, cu nouă mai mult decât era nevoie pentru a fi aleasă președinta Comisiei Uniunii Europene.

În presă germană au apărut informații referitoare la „harnicele telefoane” ale cancelarului Angela Merkel, în ce privește susținerea Ursulei von der Leyen. „De exemplu cu premierul polonez Morawiecki, care a organizat cele 25 de voturi ale partidului PiS, pentru von der Leyen”, după cum comenteză Gabor Steingart, pentru Focus.de.

Este așa neobișnuită această susținere? Să nu uităm că Bancă Centrală Europeană va fi condusă de franțuzoaica Christine Lagarde (funcție vizată și de Germania, prin președintele Bundessbank), iar ca procuror-șef al UE, este în cursă francezul Jean-Francois Bohnert, cu reale șanse la șefia viitorului Parchet european, în timp ce germanul Andres Ritter nu pare a mai reprezenta o opțiune.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.














2422 vizualizari

  • 0 (4 voturi)    
    cam multe concesii. si cam mari. (Joi, 18 iulie 2019, 17:55)

    g01an [utilizator]

    destul de iresponsabile promisiunile facute. nu se bazeaza pe nimic concret, pe studii de fezabilitate, nu exista planuri concrete deja. au facut promisiuni fara niciun fundament.

    totul la schimb pentru sustinerea politicilor de securitate si mai nimic altceva. mult prea putin.

    singurul aspect pozitiv din toata magaria asta este ca s-a vazut cat de multa putere au executivele tarilor membre prin consiliul UE atunci cand au probleme comune de rezolvat.
  • 0 (2 voturi)    
    Apropo de CO2 (Joi, 18 iulie 2019, 18:33)

    mcris [utilizator]

    UE are putin peste 500 milioane de locuitori. India, China au peste un miliard. Ele ce masuri implementeaza? USA cu cei 327 de milioane polueaza mult mai mult (benzina e mai ieftina). Ei ce fac? Ah, da stiu: neaga influenta umana asupra climei.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version