Decizia CCR de joi vine în flagrantă contradicție cu voința românilor, așa cum a fost ea exprimată la referendumul din 26 mai, acuză Uniunea Salvați România într-un comunicat de presă, după ce
„Actualii judecători ai Curții Constituționale au dovedit din păcate, încă o dată, prin decizia de astăzi, că sunt vârful de lance al penalilor din politica românească, lăsând acestora portița de a-și acorda amnistie și grațiere pentru faptele de corupție. Așteptăm motivarea deciziei CCR, dar sunt greu de imaginat argumentele pentru care nu putem revizui Constituția astfel încât să respectăm rezultatele referendumului din 26 mai și să scriem explicit interdicția de amnistie și grațiere pentru faptele de corupție. Decizia de astăzi a CCR ignoră votul a peste 6,4 milioane de români”, a declarat președintele USR, Dan Barna.
Cât privește celelalte prevederi din proiectul de revizuire inițiat de USR și PNL, Uniunea Salvați România apreciază că nu mai există niciun impediment ca ele să fie transpuse cât mai rapid.
„Vestea bună de la CCR pentru ziua de azi e că ′Fără penali în funcții publice‵ a trecut din nou de filtrul CCR. De asemenea, extinderea numărului de titulari ai sesizării CCR în materia ordonanțelor de urgență este acceptată drept constituțională. Nu de alta, dar nu avem așteptări prea mari de la noul Avocat al Poporului, Renate Weber, și nici de la capacitatea coaliției PSD-ALDE de a reda Parlamentului funcția legislativă în probleme importante. A se vedea și Codul Administrativ, adoptat prin OUG.”, a spus și deputatul USR Silviu Dehelean.
Proiectul de revizuire a Constituției inițiat de USR și PNL și susținut de PMP și Pro România mai cuprinde:
– După alineatul (2) al articolului 37, introducerea unui nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării.”
– Modificarea articolului 38, după cum urmează:
„În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European. Nu pot fi aleşi în Parlamentul European cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”.
– Modificarea articolului 146, după litera a) se introduce o nouă literă, lit. a1) cu următorul cuprins, iar litera d) din cuprinsul art. 146 se modifică, după cum urmează:
„Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
[..]
a1) se pronunţă asupra constituţionalităţii ordonanțelor, la sesizarea Preşedintelui României, a 50 de deputați sau 25 de senatori, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Avocatului Poporului.”
[..]
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial”.
9
2
