"Pornografia din răzbunare", adică distribuire a unor imagini intime ale unei persoane fără consimțământul acesteia, ar putea fi incriminată în Codul penal și pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la doi ani sau amendă, potrivit unui proiect de lege depus de senatoarea USR Florina Presadă. Ea spune că revenge porno-ul a devenit una dintre realitățile sociale, iar în acest moment victimele nu au mijloacele legale de a reclama această faptă și nici organele judiciare nu au o definiție legală pentru a începe investigații sau pentru a judeca această faptă.
Inițiativa legislativă de modificare a Codului Penal, astfel încât fapta de distribuire a unor imagini intime ale unei persoane, fără consimțământul acesteia, să fie considerată infracțiune a fost depusă joi la Senat.
Potrivit proiectului, după alineatul (5) al art. 226 se introduc 4 noi aliniate:
- (6) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau o știrbire a imaginii sale, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
- (7) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
- (8) Prin imagine intimă se înțelege orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parțial organele genitale, anusul sau zona pubică sau, în cazul femeilor, sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual.
- (9) Nu constituie infracțiune fapta săvârşită:
- (a) dacă a fost necesară pentru prevenirea, surprinderea sau dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
- (b) dacă a fost autorizată, în cazuri temeinic justificate, de către un organ judiciar în cursul unor proceduri judiciare.
În acest moment, actualul articol 226 privind violarea vieții private arată astfel:
- (1) Atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependința ținând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
- (2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
- (3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
- (4) Nu constituie infracțiune fapta săvârşită:
- a) de către cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim;
- b) dacă persoana vătămată a acționat explicit cu intenția de a fi văzută ori auzită de făptuitor;
- c) dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei infracțiuni;
- d) dacă surprinde fapte de interes public, care au semnificație pentru viața comunității și a căror divulgare prezintă avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate.
- (5) Plasarea, fără drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul săvârșirii faptelor prevăzute în alin. (1) şi alin. (2), se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE LEGE
Atunci când ajung la Poliție, victimele se confruntă cu lipsa cadrului legal
Senatoarea USR Florina Presadă a spus, joi, într-o conferință de presă, că "pornografia din răzbunare" a devenit una dintre realitățile sociale, iar în ultima perioadă și în România femeile cad victime acestor fapte.
Pornografia din răzbunare însemnă că foști parteneri ai victimelor difuzează fotografii cu conținut explicit sexual ale fostelor partenere. În acest moment, victimele nu au mijloacele legale de a reclama această faptă și nici organele judiciare nu au o definiție legală pentru a începe investigații sau pentru a judeca această faptă.
În acest moment organele judiciare încearcă să încadreze fapta la alte infracțiuni din Codul penal - hărțuire, șantaj sau amenințare numai că fapta nu corespunde, iar atunci probatoriul lasă de dorit și când ajung în instanță este foarte greu să fie dată o sentință care să răspundă acestor fapte.
Cel mai frecvent, atunci când ajung la Poliție victimele se confruntă cu lipsa cadrului legislativ. Nici victima și nici Poliția nu au la acest moment cadrul legal, a mai spus inițiatoarea acestei legi.
În prezent, fapta este pedepsită în 4 state din Europa (Marea Britanie, Malta, Franța și Germania), în 39 dintre statele SUA, în 4 dintre statele Australiei, precum și în alte 4 țări din restul lumii: Canada, Filipine, Japonia și Israel. Legislațiile sunt în cvasi-unanimitatea lor recente și arată o incidență crescută a faptei în ultimii ani, dar și nevoia de a legifera în concordanță cu noi realități sociale.
4
8
