Curtea Constituțională a amânat joi, pentru a șaptea oară, o decizie asupra sesizărilor de neconstituționalitate privind modificarea Codurilor Penale. Printre cele mai importante modificări se numără diminuarea termenelor de prescripţie a pedepselor și abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.

CCR Foto: Facebook

De data aceasta, termenul stabilit de CCR este 29 iulie.

Începând de luna trecută, Curtea Constituțională are o nouă componență, cei trei noi judecători fiind Simina Tănăsescu, fost consilier prezidențial, Gheorghe Stan, fostul șef al Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și Cristian Deliorga, fost judecător la Curtea de Apel Constanța. Ei i-au înlocuit pe Petre Lăzăroiu, Ștefan Minea și Simona-Maya Teodoroiu.

În raportul publicat marți, GRECO spune că cele mai recente încercări ale autorităților române de a reduce termenele de prescripție pentru anumite infracțiuni de corupție, dacă sunt adoptate prin lege, vor submina în mod serios lupta împotriva corupției.

Cum au fost votate de putere modificările la Coduri

Camera Deputaților a adoptat în 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Proiectele au ajuns la vot în Cameră după ce Comisia Iordache a dat raport favorabil, în mare viteză. Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre reproșurile aduse fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, care a fost, de altfel, schimbat din funcție.

Comisia Iordache a adoptat în mare viteză raportul pe cele două proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Teoretic, este vorba de modificari cerute de Curtea Constituţională.

Cele două legi, precum și proiectul de modificare a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție au fost atacate la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis și de către PNL și USR.

Opoziția a acuzat că toate modificările au fost făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de închisoare.

Printre modificările la Codul penal se numără abrogarea unuia dintre articolele de lege în baza cărora liderul PSD a fost condamnat în primă instanță, reducerea termenelor de prescripție și de denunț și abrogarea articolului privind neglijența în funcție. Alte amendamente controversate, declarate însă constituționale, vizează interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator.

De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.

În 10 mai, prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis o scrisoare președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă și președinților celor două Camere ale Parlamentului, în care avertizează că CE va declanșa "fără întârziere" ”Rule of law Framework” (Cadrul UE pentru Statul de Drept)", procedură care precede activarea Articolului 7, dacă intră în vigoare modificările aduse Codurilor penale.

Prevederile controversate adoptate de Parlament:

• Reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.
• Abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.
• Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. "Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia", se menţionează în proiect.
• Interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.
• Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se abrogă. Ce prevedea acest articol: În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut și în baza acestui articol. Abrogarea influențează și termenele de prescripție, care scad semnificativ.