În cele două rapoarte făcute publice marți, GRECO, organismul anticorupţie al Consiliului Europei, avertizează că România a făcut foarte puţine progrese în adoptarea de măsuri pentru a preveni corupţia în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor şi pentru a răspunde îngrijorărilor legate de controversata sa reformă a sistemului judiciar.

GRECO - Grupul Statelor Impotriva CoruptieiFoto: Consiliul Europei

Într-un raport de evaluare a progreselor în implementarea măsurilor recomandate în 2015 pentru a preveni corupţia în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor, GRECO precizează că România a respectat pe deplin doar patru dintre cele 13 recomandări. Autorităţile române au implementat parţial trei recomandări şi nu au implementat şase.

Într-un raport de follow-upde evaluare a respectării recomandărilor transmise într-un raport ad-hoc privind reforma judiciară pregătit în cadrul procedurii urgente de evaluare din 2018, GRECO relevă că autorităţile au implementat doar una dintre cele cinci recomandări.

Mai exact, recomandările 5, 7, 10 și 12 au fost implementate în mod satisfăcător, recomandările 2, 8 și 11 sunt implementate parțial, iar recomandările 1, 3, 4, 6, 9 și 13 nu sunt implementate.

Cele 13 recomandări ale GRECO:

• 1. Îmbunătăţirea transparenţei procesului legislativ prin dezvoltarea în continuare a regulilor privind dezbaterile, consultările şi audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanţe în care să fie ţinute şedinţe secrete şi asigurarea implementării acestora în practică; prin evaluarea practicii existente şi revizuirea în consecinţă a regulilor pentru a asigura publicitatea în timp util a proiectelor legislative, amendamentelor la aceste proiecte, precum şi a agendelor şi rezultatelor şedinţelor comisiilor, şi pentru a asigura termene adecvate pentru depunerea amendamentelor şi prin luarea măsurilor corespunzătoare pentru ca procedura de urgenţă să fie aplicată cu titlu de excepţie într-un număr limitat de circumstanţe. Această recomandare nu a fost implementată: nu au fost instituite reguli adecvate pentru a permite dezbateri publice, nu au fost adoptate norme clare pentru a limita numărul de circumstanțe în care pot fi ținute ședințe secrete și nu s-a efectuat nicio revizuire a practicii și a termenelor privind consultarea, în timp ce utilizarea procedurilor de urgență a continuat.
• 2. Dezvoltarea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului şi asigurarea existenţei unui mecanism de respectare a acestuia atunci când este necesar. Această recomandare a fost parțial implementată.
• 3. Adoptarea de măsuri pentru a clarifica implicaţiile pentru membrii Parlamentului ale prevederilor existente în materia conflictelor de interese indiferent dacă un astfel de conflict poate fi pus în lumină şi de către declaraţiile de avere şi de interese şi a extinde definiţia dincolo de interesele financiare personale şi a introduce o cerinţă de dezvăluire ad hoc atunci când un conflict între anumite interese private ale unui membru al Parlamentului poate apărea în raport cu o chestiune aflată în lucru în procedurile parlamentare – în plen sau în comisii – sau în altă activitate legată de mandatul acestuia. Această recomandare nu a fost implementată întrucât nu au fost identificate măsuri specifice care să clarifice situațiile ce ar putea declanșa aplicarea dispoziției privind abaterea disciplinară. În plus, dispoziția privind divulgarea intereselor personale a fost considerată prea generală, deoarece nu se referea la nicio situație ad-hoc și nu asigura o explicare a consecințelor unor astfel de dezvăluiri.
• 4. Stabilirea unui set robust de restricţii cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri şi alte beneficii pentru parlamentari şi asigurarea că un astfel de sistem este înţeles şi aplicat în mod corespunzător. Nici această recomandare nu a fost implementată.
• 5. Realizarea unei evaluări adecvate a regulilor privind incompatibilităţile, mai ales a coerenţei şi asigurării respectării acestora în practică, pentru a identifica raţiunile lipsei percepute de eficienţă şi operarea schimbărilor necesare; identificarea modalităţilor pentru a accelera şi asigura respectarea hotărârilor judecătoreşti în materia incompatibilităţilor. Această recomandare a fost parțial implementată. "Au fost înregistrate unele îmbunătățiri. Cu toate acestea, au fost așteptate măsuri suplimentare pentru punerea în aplicare a deciziilor în practică".
• 6. Introducerea de reguli privind modul în care membrii Parlamentului să interacţioneze cu lobby-işti şi alţi terţi care încearcă să influenţeze procesul legislativ. Această recomandare nu a fost implementată întrucât autoritățile au făcut referire la proiectele de legi privind lobby-ul care erau deja cunoscute la momentul vizitei de evaluare. "În consecință, de la adoptarea Raportului de evaluare nu au avut loc noi evoluții tangibile".
• 7. GRECO a recomandat luarea în considerare a creșterii în continuare a capacităţii Agenţiei Naţionale de Integritate de procesare a datelor; consolidării abordării proactive în privința monitorizării declaraţiilor de avere şi de interese. Această recomandare a fost parțial implementată.
• 8. Analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, inclusiv al acelora care sunt și actuali sau foști membri ai Guvernului, inclusiv prin reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la 49 necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar. Această recomandare nu a fost implementată deoarece autoritățile nu au abordat niciuna dintre preocupările exprimate în acest raport.
• 9. Autoritatea parlamentară să înfiinţeze pentru membrii săi un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate şi să ofere formare specializată şi regulată cu privire la implicaţiile normelor existente şi a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrităţii parlamentarilor, inclusiv viitorul Cod de conduită. Această recomandare nu a fost implementată.
• 11. Sistemul de justiţie să răspundă mai bine riscurilor de integritate ale judecătorilor şi procurorilor, în special prin abordarea de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Inspecţia Judiciară a unui rol mai activ în materie de analiză, informare şi îndrumare şi consolidarea rolului şi eficienţei titularilor funcţiilor de conducere din fruntea instanţelor şi parchetelor, fără a fi afectată independenţa judecătorilor şi procurorilor. Această recomandare a fost parțial implementată.
• 13. GRECO a recomandat ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură. Această recomandare nu a fost implementată.

În raportul publicat marți nu apar recomandările 10 și 12, despre care GRECO spune că au fost implementate satisfăcător:

• 10. Completarea Codului de etică al judecătorilor şi procurorilor în aşa manieră încât să ofere îndrumare potrivită în special cu privire la conflictele de interese (e.g. exemple, tipuri), incompatibilităţi şi activităţi accesorii, imparţialitate şi alte aspecte relaţionate acesteia (incluzând mai ales acceptarea cadourilor şi a altor avantaje, conduita în viaţa privată).
• 12. Creşterea eforturilor de formare şi conştientizare cu privire la integritate şi componentele preventive ale politicilor anticorupţie, inclusiv pentru judecătorii şi procurorii în funcţie.