Cele două rapoarte privind România ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) vor fi publicate marți. În acest moment, România este țara cu cel mai mare (6) număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari. De fapt, nicio astfel de recomandare nu a fost implementată.

GRECO - Grupul Statelor Impotriva CoruptieiFoto: Consiliul Europei

UPDATE 9.30 Întrebată, marți dimineață, la sosirea la minister, despre raportul GRECO, Ana Birchall nu a dat detalii legate de conținutul acestuia. "Ca orice raport, ca orice analiză, eu cred că este important acest raport", a afirmat Birchall.

Întrebată dacă recomandările GRECO sunt obligatorii, Birchall a răspuns: "Știți că atunci când esti într-un club, ca regulă generală, este nevoie să respecți regulile (...) Pe recomandările din raportul GRECO, permiteți-mi să mă pronunț după ce îl vom publica".

Ministrul Justiției, Ana Birchall, a transmis Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO) că Guvernul a autorizat publicarea celor două rapoarte privind România și a fost stabilită ziua de 9 iulie, ora 11.00.

Cele două rapoarte - ”Raportul de follow-up la Raportul ad-hoc privind România” și ”Raportul interimar de conformitate din cadrul rundei a patra de evaluare privind România” - vor fi publicate simultan, în limba română și în limba engleză, pe paginile web ale Ministerului Justiției (www.just.ro), respectiv GRECO (www.coe.int/greco).

Percepția publică privind un nivel redus al corupției în anumite țări ar putea fi înșelătoare, arată GRECO într-un raport publicat pe 25 iunie, care face referire și la seria de recomandări adresate unor țări precum România și Polonia.

În raportul său anual, GRECO analizează măsurile pe care le-au luat cele 49 de state membre împotriva corupției, în 2018, în special în privința parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor.

Concret, raportul GRECO indică faptul că doar 34% dintre recomandări au fost implementate integral până la finalul anului. Ca rezultat al implementării lente a recomandărilor, până la finalul anului trecut 14 state membre au făcut obiectul procedurii de neconformitate a GRECO în legătură cu a patra rundă de evaluare.

Ţările cu cel mai mare număr de recomandări neimplementate sau implementate doar parţial sunt Turcia (33), Bosnia (23), Grecia (19), Armenia (17), Belgia (17), Macedonia de Nord (17), Serbia (17), Cipru (14), Portugalia (14) şi România (12).

Cel mai mic nivel de conformare cu recomandările s-a înregistrat în legătură cu parlamentarii (23%), în timp ce pentru judecători (36%) şi procurori (45%) indicatorul a fost mai ridicat.

România a fost ţara cu cel mai mare (6) număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari, fiind urmată de Polonia (5), Cipru, Serbia şi Turcia (câte 4 recomandări neimplementate). Țara noastră s-a aflat printre cele 16 ţări care nu s-au conformat deplin niciunei recomandări a GRECO privind parlamentarii, alături de Azerbaidjan, Belgia, Bosnia, Croaţia, Cipru, Danemarca, Germania, Lituania, Malta, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania şi Turcia.

În raport, GRECO îşi exprimă îngrijorarea faţă de ritmul general lent de implementare a recomandărilor sale şi le cere ţărilor să soluţioneze această situaţie cât mai rapid. Documentul analizează măsurile adoptate de cele 49 de state membre în combaterea corupţiei în anul 2018, în special în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor.

''Corupţia are consecinţe devastatoare pentru drepturile omului, democraţie şi statul de drept. În general statele noastre membre au făcut progrese pentru a pune în practică măsuri de prevenire şi combatere a corupţiei, dar trebuie făcut mult mai mult. Recomandările GRECO nu sunt opţionale. Guvernele, parlamentarii şi alte autorităţi naţionale trebuie să-şi arate angajamentul în combaterea corupţiei prin implementarea integrală a recomandărilor GRECO'', a subliniat secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland.

În opinia preşedintelui GRECO, Marin Mrčela, nicio ţară nu este imună la corupţie şi toate ţările trebuie să adopte măsuri concrete pentru a preveni şi contracara acest flagel. ''Bazarea pe percepţii şi subestimarea forţei măsurilor preventive lasă uşa deschisă unor comportamente care se pot transforma foarte uşor în corupţie", a avertizat el.