Cei opt candidați pentru funcția de procuror european vor susține marți interviurile în fața unei comisii conduse de ministrul Justiției, Ana Birchall. Cinci dintre cei opt candidați, între care fostul șef al DIICOT Daniel Horodniceanu și procurorul DNA Marius Bulancea, au candidat și în primăvară pentru acest post și au fost respinși fără explicații de către fostul ministru Tudorel Toader. Pentru acest post s-au înscris 8 candidați, însă unul dintre ei s-a retras, a anunțat marți ministrul Justiției, Ana Birchall, fără a preciza despre ce este vorba.
UPDATE 10.00 Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a anunţat, marți, că unul dintre candidaţii pentru funcția de procuror european s-a retras din competiţie, fără a preciza despre cine este vorba, astfel că vor susţine interviurile doar şapte magistrați. "Au fost opt candidați, unul s-a retras ieri, ne-a anunțat că nu se mai prezintă la interviu, dat fiind faptul că ocupă altă poziție, deci avem șapte candidați, iar procedura este foarte transparentă, o să fie și live, conform normelor legale. (...) Sper să terminăm astăzi", a spus ministrul Justiției.
Ulterior, ministrul a revenit cu precizări, transmițând că dintre cei opt magistrați, doi nu s-au prezentat, respectiv Nicoleta Nolden și Radu Răzvan Horațiu, iar Cătălin-Laurențiu Borcoman este cel care a solicitat amânarea interviului pentru data de 23 iulie.
Legat de comisia cu care candidații vor susține interviul, Ana Birchall a spus că aceasta este alcătuită legal, din persoanele care au fost și în trecut, între care șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea.
Ea a precizat că astăzi vor susține interviul 6 candidați, după ce unul dintre ei a anunțat că se află în concediu de odihnă și într-o altă delegație și a solicitat să se prezinte în fața comisiei de concurs în 23 iulie.
Candidaţii vor susţine interviul în ordine alfabetică, în cadrul a două sesiuni - prima va începe la ora 10.00, iar a doua la ora 16.00, deoarece ministrul trebuie să participe la şedinţa de Guvern, programată la ora 13.00.
Potrivit anunțului inițial al Ministerului Justiției, cei opt magistrați care și-au depus candidatura pentru funcția de procuror european sunt: Cătălin Borcoman, Marius Bogdan Bulancea, Constantin Claudiu Dumitresc, Laura Ecedi Stoisavlevici , Daniel Constantin Horodniceanu, Elena Hach, Nicoleta Nolden și Răzvan Horațiu Radu.
În urma susţinerii interviului, comisia de la Ministerul Justiției selectează trei candidaţi, iar lista cu candidaturi va fi trimisă de către ministrul Justiţiei Consiliului Uniunii Europene. Procurorul european va activa în subordinea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează fosta șefă a DNA Laura Codruţa Kovesi.
Cine sunt candidații
- Daniel Horodniceanu a condus DIICOT în perioada 2015 - 2018. El a candidat şi pentru un al doilea mandat ca şef al DIICOT, dar şi pentru postul de procuror general, însă a fost respins de Tudorel Toader.
- Marius Bulancea este şef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din DNA (Secția a II-a). A fost consilier al procurorului-șef al DNA Laura Codruța Kovesi. Unul dintre dosarele la care a lucrat Marius Bulancea este "Gala Bute", în care a fost condamnată Elena Udrea. De asemenea, el instrumentează cel mai nou dosar în care este vizat Călin Popescu Tăriceanu, acuzat că, în mod indirect, în perioada 2007-2008, a primit mită aproape 800.000 de dolari de la reprezentanții companiei austriece Fujitsu-Siemens, în schimbul demersurilor depuse de acesta în exercitarea funcției, astfel încât să se încheie mai multe acte adiționale la un contract comercial derulat de companie.
- Cătălin Laurenţiu Borcoman este șeful DIICOT Brașov, fiind la al doilea mandat la șefia instituției. El conduce Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov din anul 2012. Anterior (2009), el a fost adjunct al procurorului şef al DIICOT de la acea vreme, Codruţ Olaru. Din 2007, el a fost consilier al procurorului general de la acea vreme Laura Codruţa Kovesi.
- Elena Hach - în perioada ianuarie-iunie 2013, a fost membru interimar al CSM, iar în perioada 2013 - 2018 a fost membru al plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. În septembrie 2018, a demisionat din funcţia de membru al Consiliului Director al Asociaţiei Procurorilor din România, nemulţumită de modul în care asociaţia a fost reprezentată în şedinţa CSM din 19 septembrie 2018, în care a fost adoptat Regulamentul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie.
- Constantin Claudiu Dumitrescu este şeful Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE din DNA. În perioada 2011 - 2013, a fost detaşat în funcţia de şef al Departamentului de Luptă Antifraudă.
- Nicoleta Nolden este judecătoare la Curtea de Apel Bucureşti. A fost consul al României la Bonn, fiind detaşată până în iunie 2018 la Ministerul Afacerilor Externe.
- Răzvan Horaţiu Radu a fost subsecretar de stat în MAE, agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi agent guvernamental la CEDO. Din 11 iunie, el a fost în funcţia de adjunct al procurorului general.
- Laura Ecedi Stoisavlevici este procuror în DIICOT, la Serviciul judiciar.
Ce este Parchetul European
În aprilie 2017, 16 state membre au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura "cooperării consolidate". Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante. Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA.
Cum este motivată necesitatea unui Parchet al Uniunii Europene
Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015. Până acum, numai autoritățile naționale puteau să investigheze astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, jurisdicția lor se oprește la frontierele naționale, lăsând procurorii naționali cu instrumente limitate de combatere a criminalității financiare la scară largă la nivel transfrontalier. În mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), nu sunt în măsură să inițieze investigații sau urmăriri penale în statele membre.
Rolul Parchetului UE
Misiunea Parchetului UE va fi combaterea fraudei împotriva finanțelor UE. Acesta va avea competența de a investiga infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Parchetul European va face investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane de euro. Parchetul UE va colabora cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora cu alte organisme precum Eurojust și Europol.
Structura
Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din: procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia și un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.
Nivelul operațional va cuprinde: procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.
Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul anului 2020.
1
3
