Fostul comisar european Corina Crețu spune că devine o împotrivire cronică refuzul Guvernului de a accesa fonduri europene pentru proiectele majore, printre care și cele de infrastructură, și prezintă mai multe grafice care arată că pentru perioada 2014 - 2020 țara noastră beneficiază de fonduri structurale și de investiție de peste 30 miliarde de euro, dar gradul de absorbție a fondurilor europene rămâne la puțin peste 20%. Un mare eșec este că România a folosit doar 3% din banii europeni dedicați unui program anunțat cu mare fast de Guvern în 2015, prin care angajatorii ar fi primit bonusuri angajând tineri, în timp ce alte țări au epuizat fondurile prin care se oferă bonusuri angajatorilor care apelează la tineri între 18 - 25 de ani, afirmă Crețu.

Corina Cretu in studioul HotNews.roFoto: Hotnews

Corina Crețu, actual europarlamentar ProRomânia, care a criticat în numeroase rânduri Guvernul PSD pentru că nu a folosit fondurile europene și nu a depus proiecte, spune că rămâne o enigmă pentru ea refuzul Guvernului României de a accesa fonduri europene pentru proiectele majore, printre care și cele de infrastructură, apreciind că este total lipsit de pragmatism să refuzi utilizarea fondurilor nerambursabile care vin de la Bruxelles și, în schimb, să folosești banii de la bugetul național.

Ea prezintă mai multe grafice care arată că pentru perioada 2014 - 2020 România beneficiază de fonduri structurale și de investiție în valoare de peste 30 miliarde de euro, o mare parte a acestora fiind alocate rețelelor de transport și energie (un total de peste 7 miliarde euro), dar gradul de absorbție a fondurilor europene de către România rămâne la puțin peste 20%.

Crețu spune că la începutul mandatului său de comisar european a inițiat un grup de lucru pentru o mai bună implementare a fondurilor europene, tocmai pentru a ajuta mai multe state membre (inclusiv România) să eficientizeze folosirea fondurilor europene. Grație acestui grup, România a ajuns la o absorbție de peste 90% pentru perioada 2007 - 2013. Pentru a ajunge la acest succes, ea spune că a aprobat fazarea a 40 de proiecte, adică a aprobat ca cele începute în perioada 2007-2013 să fie duse la bun sfârșit cu bani din perioada 2014-2020, faza a doua având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde euro. Afirmă că a făcut asta tocmai pentru ca România să nu piardă finanţarea europeană din exerciţiul financiar trecut, ca urmare a faptului că acestea nu au putut fi terminate în perioada 2007-2013.

Potrivit Corinei Crețu, printre aceste proiecte s-au numărat și:

  • modernizarea Liniei 2 de metrou Berceni - Pipera (modernizarea a 18 km de linie dublă de metrou, reabilitarea sistemelor electromecanice pentru tuneluri şi realizarea unui nou acces la staţia Tineretului);
  • reabilitarea DN6 Alexandria - Craiova (reabilitarea, în total, a 127 de kilometri de drum naţional); - reabilitarea DN 73 Pitești-Câmpulung-Brașov;
  • Autostrada Sebeș-Turda (70 km care fac legătura între autostrăzile A1 Orăștie-Sibiu și A3 Gilău – Câmpia Turzii;
  • reabilitarea DN76 între Deva și Oradea;
  • extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare în județele Brașov, Hunedoara, Olt și Tulcea.

Cel mai trist grafic: România a folosit sub 3% din banii dedicați tinerilor, alte țări au epuizat fondurile

Corina Crețu mai spune, într-o altă postare pe Facebook, că un mare eșec este și că România a folosit sub 3% din banii dedicați tinerilor (YEI - Garanția pentru Tineri) și alocați pentru perioada 2014-2020, în timp ce alte țări au epuizat banii prin care se oferă bonusuri angajatorilor care apelează la tineri între 18 și 25 de ani.

Ea amintește despre anunțul făcut de Ministerul Muncii la finalul anului 2015, într-un comunicat intitulat pompos "Cel mai amplu program de combatere a șomajului in rândul tinerilor": "Obiectivul principal al <> este reducerea șomajului în rândul tinerilor care au vârsta cuprinsă între 16 și 24 ani, prin facilitarea obținerii de locuri de muncă de calitate".

Concret, prin acest program se urmărește ca tinerii cu vârsta mai mică de 25 ani, care își pierd locul de muncă sau care nu găsesc unul după terminarea studiilor, să primească o ofertă fie de angajare, fie de continuare a educației sau de intrare în ucenicie ori de efectuare a unui stagiu. Oferta va fi primită în decurs de 4 luni de la înregistrarea la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

Toate măsurile din cadrul schemei "Garanția pentru Tineret” sunt susținute prin diverse forme de sprijin financiar, acordat fie viitorilor angajați, fie angajatorilor.

"Trist.... Avem bani, nu avem proiecte, guvernanții au ca singur scop atacarea adversarilor si atât. Au trecut aproape patru ani de la momentul lansării acestui program in Romania...", este concluzia Corinei Crețu.