​Cei opt candidați pentru funcția de procuror european vor susține interviurile marți, în fața unei comisii conduse de ministrul Justiției, Ana Birchall. Cinci dintre cei opt candidați, între care fostul șef al DIICOT Daniel Horodniceanu și procurorul DNA Marius Bulancea, au candidat și în primăvară pentru acest post și toți au fost respinși fără explicații de către fostul ministru Tudorel Toader.

Uniunea EuropeanaFoto: pixabay.com

Potrivit unui anunț al Ministerului Justiției, cei opt magistrați care și-au depus candidatura pentru funcția de procuror european sunt: Cătălin Borcoman (șeful DIICOT Brașov), Marius Bogdan (procuror DNA), Constantin Claudiu Dumitresc, Laura Ecedi Stoisavlevici , Daniel Constantin Horodniceanu (fost șef DIICOT), Elena Hach (cu condiția depunerii unor înscrisuri de recunoaștere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cel mai târziu până la data susținerii interviului), Nicoleta Nolden și Răzvan Horațiu Radu, fost agent al României la CEDO, delegat din 11 iunie în funcţia de adjunct al procurorului general.

Toți candidații sunt procurori, cu excepția Nicoletei Nolden, care este judecător la Curtea de Apel București.

Candidații vor susține interviul în fața comisiei de selecție prezidată de ministrul justiției, în 9 iulie, începând cu ora 10.00, la sediul Ministerului Justiției, iar interviurile vor fi transmise în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

România trebuia să trimită la Bruxelles propunerile pentru procuror european până la 31 martie, însă procedura a fost mult întârziată. În primăvară, cinci dintre actualii candidați - Cătălin Borcoman, Marius Bulancea, Laura Ecedi Stoisavlevici, Elena Hach și Daniel Horodniceanu - au susținut interviurile pentru acest post cu fostul ministru al Justiției Tudorel Toader. În 10 aprilie, ministerul anunța că toți cei cinci candidați au fost respinși, iar procedura a fost reluată.

Această procedură este separată de cea pentru postul de procuror-șef al Parchetului European, pentru care candidează fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi.

Ce este Parchetul European

În aprilie 2017, 16 state membre au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura "cooperării consolidate". Ulterior, și alte țări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante.

Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA.

Cum este motivată necesitatea unui Parchet al Uniunii Europene

Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde EUR în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane EUR din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015. Până acum, numai autoritățile naționale puteau să investigheze astfel de infracțiuni. Cu toate acestea, jurisdicția lor se oprește la frontierele naționale, lăsând procurorii naționali cu instrumente limitate de combatere a criminalității financiare la scară largă la nivel transfrontalier. În mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), nu sunt în măsură să inițieze investigații sau urmăriri penale în statele membre.

Rolul Parchetului UE

Misiunea Parchetului UE va fi combaterea fraudei împotriva finanțelor UE. Acesta va avea competența de a investiga infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE. Parchetul European va face investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10.000 de euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane EUR. Parchetul UE va colabora cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora cu alte organisme precum Eurojust și Europol.

Structura

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri.

Nivelul strategic va fi compus din:

  • un procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia
  • un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde:

  • procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale
  • camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale

Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul anului 2020.