PSD propune un proiectpentru reglementarea unor unele situaţii juridice în cazul cuplurilor care trăiesc în uniune consensuală neînregistrată, inclusiv pentru cupluri de același sex, însă Asociația Accept subliniază că acesta nu oferă familiilor posibilitatea de a se înregistra sub nicio formă în faţa statului român. ONG-ul acuză că textul este neconstituțional și este doar un demers ”oportunist”, prin care PSD dorește să ”mimeze” sprijinul partidului față de protecția cuplurilor gay în fața Partidului Socialiștilor Europeni, care discută statutul PSD joi la Bruxelles și posibilitatea ca acesta să rămână în structurile de coordonare ale PES.

Bucharest Pride 2019Foto: Hotnews

Ce spune proiectul:

  • Se află în uniune consensuală persoanele care convieţuiesc în scopul stabilirii de relaţii specifice celor de familie, fără a încheia căsătoria. Într-o uniune consensuală se pot afla doar două persoane, indiferent de sex, care nu sunt între ele rude în linie dreaptă sau rude în linie colaterală până la al patrulea grad şi care au fiecare cel puţin 18 ani împliniţi.

  • Persoanele aflate în uniune consensuală se bucură de libertatea de a încheia, inclusiv între ele, orice act sau contract civil, în condiţiile dreptului comun şi ale prevederilor prezentei legi. De asemenea, ele pot dispune una în favoarea alteia prin testament, în limitele şi condițiile Codului civil.

  • Bunurile mobile dobândite în timpul uniunii consensuale, cu excepţia celor al căror dobânditor rezultă din însuşi actul de dobândire, se prezumă, până la dovada contrară, a fi comune.

    Persoanele aflate în uniuni consensuale pot cere să fie menţionate împreună în contractele de achiziție a bunurilor.

  • Persoanele aflate în uniuni consensuale pot contracta împreună datorii, credite bancare sau nebancare, în condiţiile dreptului comun.

  • Persoanele aflate în uniune consensuală pot încheia între ele convenţii, în formă autentică, prin care să prevadă aplicarea în raporturile dintre ei, în mod corespunzător, a regimului comunităţii legale, a regimului separaţiei de bunuri sau a regimului comunităţii convenţionale, reglementate în Codul civil cu privire la soţi.

  • Dispoziţiile art. 334 din Codul Civil referitoare la înscrierea convenţiilor matrimoniale în Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale şi, ţinând seama de natura bunurilor, în alte registre, se aplică în mod corespunzător.

  • Pentru protejarea terţilor, notarii vor verifica din oficiu, la autentificarea actelor cu caracter patrimonial, dacă părţile figurează înscrise în Registru.

  • Convenţiile încheiate între parteneri cu privire la apartenenţa la patrimoniul comun sau propriu a unor bunuri concrete nu pot aduce atingere drepturilor terţilor de bună credinţă.

  • În cazul decesului chiriaşului, dispoziţiile art.1834 alin. 2 şi 3 din Codul civil privitoare la dreptul de a opta pentru continuarea închirierii locuinţei se aplică în mod corespunzător şi persoanei cu care acesta se afla în uniune consensuală la data morţii, în limitele şi condiţiile acolo prevăzute.

  • Persoanele aflate în uniune consensuală pot exercita, cu privire la partenerul lor, prerogativele recunoscute reprezentantului legal al pacientului şi rudelor acestuia de Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, precum şi prerogativa de a exprima consimţământul cerut primitorului la transplantul de organe, în situaţia prevăzută de art. 151 alin. 1 din Legea 95/1996. Dovada dreptului de a exercita aceste prerogative va fi făcută printr-o împuternicire autentificată de notar, care se înregistrează în Registrul Naţional Notarial de Evidenţă a Procurilor şi a Revocării acestora.

Ce îi nemulțumește pe activiști

Potrivit avocatei Iustina Ionescu, înțelegerile private în fața notarului nu reprezintă o formă de recunoaștere a familiilor gay.

“Considerăm că acest text de lege este neconstituțional și contrar Convenției Europene a Drepturilor Omului. Reamintim că în Decizia CCR din cauza Coman-Hamilton, din iulie 2018, Curtea Constituţională a României a statuat dreptul familiilor gay de a fi recunoscute prin lege cu drepturi şi îndatoriri corespunzătoare cuplurilor stabile de sex diferit. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cazul Italiei (Oliari, 2015), că astfel de înţelegeri private date în faţa notarului nu reprezintă o formă de recunoaştere legală a familiilor gay şi nu răspund nevoii de bază care este fundamentală oricărei relaţii stabile de cuplu – sprijinul reciproc moral şi material, care implică drepturi şi obligaţii reciproce ale partenerilor, dreptul la moştenire legală, protecţia statului chiar şi atunci când cei doi nu convieţuiesc,” a declarat Iustina Ionescu, avocată de drepturile omului.

Accept susține că propunerea legislativă este degradantă pentru aceste familii pentru că:

- Nu le recunoaște statutul și nu le oferă posibilitatea de a se înregistra sub nicio formă în faţa statului român

- Trimite cuplul la notar de multiple ori, pe banii proprii, pentru tot felul de convenţii private care nu vor rezista dacă sunt atacate în instanță de rude sau creditori, protejaţi de Codul civil

Exemple:

  • Ca să-ti poţi vizita partenerul de viaţă la terapie intensivă trebuie să fi trecut mai întâi pe la notar, când acesta era sănătos.
  • O femeie care a adus banii acasă şi a contribuit la o gospodărie comună, în caz de violenţă din partea partenerului de viaţă rămâne să plătească singură creditul luat deoarece datoriile contractate de parteneri sunt personale, dar bunurile sunt comune.
  • Cei care nu au avut posibilitatea să meargă la notar să lase testament, vor rămâne ca şi până acum fără nicio posibilitate legală de a lăsa o parte din avere partenerului cu care au trăit o viaţă.

„Această propunere legislativă este una strict oportunistă, prin care PSD dorește să se prezinte în fața Partidului Socialiștilor Europeni cu un aparent plan pentru protecția familiei gay fără însă a recunoaște familia de același sex. Propunerea legislativă depusă acum doua zile de deputata PSD nu stabilește un regim juridic clar, nu asigură o formă reală de protecție și recunoaștere a familiei gay, și nu asigură certitudine și siguranță juridică pentru persoanele LGBTI. Este doar o confirmare suplimentară că legiuitorul roman vede familia gay ca fiind una inferioară, formată din cetățeni de mâna a doua. Asociația ACCEPT nu susține acest proiect de lege și se va lupta în instanțele de judecată din România, dar și la CEDO, pentru recunoașterea fiecărei familii din comunitatea LGBTI, și pentru recunoașterea totalității drepturilor acestora,” a declarant Teodora Ion-Rotaru, Directoare executivă, Asociația ACCEPT.