Propunerea ca Muzeul Holocaustului să fie construit în curtea Muzeului Antipa a fost făcută de Institulul ”Elie Wiesel”, a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”. Acesta a explicat că Institutul a căutat altă locație după ce Consiliul General al Municipiului București nu a dat în administrare, în acest scop, imobilul de pe Str. Lipscani nr. 18-20. Alexandru Florian spune că Institutul a renunțat la proiectul de a amenaja muzeul în clădirea de pe strada Lipscani.
”Ne-am orientat după ce am avut o consultare cu coordonatorii noștri de la Secretariatul General al Guvernului, fiind un proiect guvernamental, să găsim o disponibilitate pe domeniul public al statului, deci o proprietate asupra căreia Guvernul României se poate pronunța. Am observat că la Muzeul Antipa există o curte foarte mare, cam 10.000 de mp, care stau practic neutilizați din punct de vedere instituțional, de când este acest muzeu, și am întrebat la Ministerul Culturii, am avut o discuție cu ministrul Culturii și ni s-a spus că nu există un proiect imediat de dezvoltare muzeală acolo sau instituțională. Când am făcut propunerea am plecat de la cel puțin două considerente: situarea în zonă, sunt deja 3 muzee și dacă s-ar mai adăuga unul public, tot al statului, un muzeu național, s-ar întregi, s-ar diversifica zona, s-ar face un mini cartier muzeal acolo, care ar atrage public pentru toate muzeele, deci ar crește potențialul”, a declarat Alexandru Florian pentru HotNews.ro.
Acesta spune că se poate construi acolo, chiar dacă este zonă protejată, iar în ceea ce privește spațiul verde, acesta poate fi amenajat în altă parte.
”Este adevărat că zona este protejată, cum a spus dl. director de la Antipa, dar asta nu însemnă că nu se pot face construcții acolo, se poate construi, dar numai cu avizul Comisiei Monumentelor Istorice. (...) Este adevărat că este verde, pe pământ crește ceva, dar nu era un spațiu public. Un muzeu nu poți să faci oriunde, trebuie să existe anumite caracteristici, să atragă public. Am făcut această solicitare, se evaluează guvernamental, nu noi decidem. (...) Este o curte care are cam 10.000 de mp și este nefolosită. Se mai poate construi încă o instituție muzeală. Spațiul verde se poate construi în altă parte. Atunci nu mai construim nimic”, a mai explicat acesta.
În ceea ce privește amenajarea Muzeului Holocaustului în clădirea de pe strada Lipscani, Alexandru Florian, directorul general al Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel” spune că a renunțat la acest proiect.
”În septembrie 2016, Consiliul General al Municipiului București a dat în administrare Institutului Wiesel o clădire pentru a se înființa acest muzeu Național de Istorie a Evreilor și a Holocaustului din România, într-un proiect guvernamental și susținut de Administrația Prezidențială, în care Institulul ”Elie WieselȚeste cel care trebuie să realizeze practic proiectul. În acest an în februarie, martie, aprilie, mai, Consiliul General al Municipiului București a retras de 4 ori proiectul dat în septembrie 2016. Este imobilul lor, ei au renunțat. Practic ei nu au mai dat clădirea, ați auzit ce mesaje au fost, să se facă un muzeu, dar în cartierul Evreiesc, pe scurt am fost obligați să ne reorientăm să găsim un alt spațiu sau un imobil unde să continuăm un proiect care de doi ani și jumătate stagnează și în care s-au investit circa 50.000 de euro și s-au pierdut. Probabil o să-i solicităm Primăriei Capitalei. Am demarat un concurs care a fost anulat. Când pleci la drum cu un proiect, când ai niște etape și investești niște bani, practic din luna ianuarie noi stăm și am pierdut banii, am anulat concursul unde am avut competitori, noi în ianuarie trebuia să anunțăm câștigătorii, s-a terminat povestea. Cât să așteptăm? Până votează de 100 de ori Consiliul General? Ei erau parteneri, nu și-au înțeles poziția. Am anulat, nu putem să o luăm de la capăt. Practic nu ni s-a dat clădirea, s-a renunțat, trebuie să te reorientezi spre altceva. Chiar dacă ar mai vrea să o dea înapoi, este greu să o primim după ce am anulat un concurs”, a explicat directorul general al Institutului ”Elie Wiesel”.
Potrivit unui comunicat transmis luni de Muzeul "Antipa", instituţia muzeală a primit, din partea autorităţii finanţatoare - Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale -, solicitarea de a răspunde unei adrese venite dinspre Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătraţi din parcul muzeului în vederea realizării unei alte construcţii.
"De asemenea, anterior primirii acestei adrese, managerul Muzeului, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul "Antipa" îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat şi pe care nu o doreşte. Muzeul îşi manifestă regretul pentru această situaţie de confuzie, de care nu se face vinovat, şi îşi reafirmă intenţia păstrării integrităţii parcului istoric", precizează sursa citată.
Argumentele care îndreptăţesc refuzul instituţiei muzeale sunt legate de: calitatea de monument istoric a muzeului, în integralitatea sa, apartenenţa la o zonă construită protejată; importanţa spaţiului verde din incinta instituţiei, nevoia de spaţiu pentru activităţile muzeului.
Potrivit sursei citate, "datorită dezvoltării patrimoniului şi diversificării activităţilor din ultimii 100 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor pentru colecţiile în continuă creştere, de un spaţiu adecvat pentru organizarea de expoziţii temporare de anvergură, dar şi de spaţii noi de expunere".
În opinia conducerii instituţiei, extinderea muzeului va asigura depozitarea colecţiilor în condiţii optime de climat şi securitate; dezvoltarea colecţiilor în spaţiile nou construite, inclusiv oferirea de spaţiu temporar sau permanent pentru colecţii aflate în dificultate la oricare alte muzee de profil din ţară; organizarea optimă a programelor cultural-educaţionale şi de valorificare a patrimoniului (expoziţii temporare etc.); creşterea substanţială a numărului de vizitatori, prin folosirea spaţiilor expoziţionale nou create, ceea ce ar creşte sustenabilitatea financiară a muzeului, şi dezvoltarea activităţii curatoriale şi de cercetare a patrimoniului în spaţiile eliberate în vechea clădire a muzeului.
Aceasta spune că păstrarea intactă a suprafaţei de teren ce aparţine muzeului este de o importanţă capitală, fiind practic garantul existenţei şi dezvoltării Muzeului Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa".
În context, instituţia îşi manifestă încrederea că Guvernul va lua în considerare "necesitatea păstrării parcului actual şi a extinderii spaţiilor Muzeului, fără afectarea spaţiului verde".
Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare şi un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" este unul dintre cele mai vizitate muzee din Bucureşti şi din ţară.
Argumentele Muzeului Antipa:
1. Calitatea de monument istoric a muzeului, în integralitatea sa
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este înscris în L.M.I. ca monument istoric de importanță națională, având codul B-II-m-A-18983 şi adresa: Șoseaua Kiseleff Pavel Dimitrievici nr. 1, sector 1, municipiul București.
Imobilul Muzeului Antipa a constat încă de la început din clădirea principală, precum și din parcul Muzeului Național de Istorie Naturală, care a fost opera arhitectului peisagist francez Édouard Redont.
Un alt plan de amenajare peisagistică a curții muzeului a fost realizat de arhitectul peisagist Fritz Rebhuhn în anul 1943. Din analiza acestor planuri rezultă că edificiul studiat a fost gândit într-o relație de simbioză cu situl natural în care a fost amplasat, sit definit ca atare până la edificarea clădirii muzeului.
Considerăm că pierderea unei părți importante din suprafața curții muzeului – 5.300 mp echivalează cu circa 45% din suprafața liberă de construcții –, ar altera major relația simbiotică gândită inițial între clădirea muzeului și incinta sa.
2. Apartenența la o zonă construită protejată
Muzeul „Grigore Antipa” face parte din Zona Construită Protejată nr. 84 Parcul Delavrancea, curtea sa fiind marcată ca spațiu verde amenajat. Regulamentul zonei protejate cu grad de protecție maxim impune protejarea valorilor arhitectural – urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor.
3. Importanța spațiului verde
Un alt element foarte important al zonei este vegetația abundentă păstrată în cadrul incintei, care se află într-o zonă a orașului unde traficul, atât cel auto cât și cel pietonal, este extrem de intens. Prezența vegetației în curtea muzeului conferă incintei și zonei o parte importantă din caracterul său deosebit, fiind o sursă de aer proaspăt și răcoare pe timpul verii și oferind liniște prin absorbția poluării fonice cauzată de circulație. Prin urmare, prezența vegetației este de o importanță majoră în zonă, contribuind din plin la confortul urban.
În plus, spațiul verde din incinta muzeului a fost în ultimii cinci ani terenul pe care s-au desfășurat numeroase activități în aer liber pentru copii, activități care s-au bucurat de un mare succes și de un număr impresionant de participanți.
4. Nevoia de spațiu pentru activitățile muzeului
Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare și un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este unul dintre cele mai iubite și vizitate muzee din București și din țară.
În același timp, datorită dezvoltării patrimoniului și diversificării activităților din ultimii 100 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor pentru colecțiile în continuă creștere, de un spațiu adecvat pentru organizarea de expoziții temporare de anvergură, dar și de spații noi de expunere.
În perioada recentă, prin Contractul de management nr. 86/18.09.2017 este prevăzută extinderea muzeului printr-o construcție subterană care să păstreze intact spațiul verde și care să ofere spațiile suplimentare de care muzeul are nevoie.
Extinderea muzeului va genera următoarele beneficii:
1. Depozitarea colecțiilor în condiții optime de climat și securitate.
2. Dezvoltarea colecțiilor în spațiile nou construite, inclusiv oferirea de spațiu temporar sau permanent pentru colecții aflate în dificultate la oricare alte muzee de profil din țară
3. Organizarea optimă a programelor cultural-educaționale și de valorificare a patrimoniului (expoziții temporare etc.).
4. Creșterea substanțială a numărului de vizitatori, prin folosirea spațiilor expoziționale nou create, ceea ce ar crește sustenabilitatea financiară a muzeului.
5. Dezvoltarea activității curatoriale și de cercetare a patrimoniului în spațiile eliberate în vechea clădire a muzeului.
Saga Muzeului Holocaustului din România: Prima pistă, Palatul Dacia, anulată de Instanță
Consiliul General a dat imobilul în administrarea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" în septembrie 2016, pentru a face Muzeul Holocaustului, însă în 2018 instanța a anulat hotărârea de Consiliu argumentând că nu se poate schimba destinația acelui imobil, clădire achiziționată de Primăria Capitalei pentru a găzdui Pinacoteca Capitalei.
Ulterior, la începutul lunii martie 2019, solicitarea a fost repusă pe masă Consiliul General, dar acesta nu a aprobat darea în administrare a imobilului de pe Str. Lipscani nr. 18-20, către Institutul National pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" pentru realizarea Muzeului de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România. Proiectul avea nevoie de 36 de voturi pentru a fi aprobat șia obținut doar 34, 12 abțineri și un vot împotrivă.
Câțiva consilieri generali care au luat cuvântul au declarat faptul că acest imobil a fost cumpărat cu 13 milioane de euro pentru a fi amenajată acolo Pinacoteca Municipiului București, deci nu este oportună schimbarea destinației, dar și faptul că proiectul de hotărâre nu are un aviz de la Ministerul Culturii, ceea ce va duce din nou la anularea hotărârii.
2
66
