VIDEO Papa în România Moment istoric pe Câmpia Libertății. Șapte episcopi greco-catolici care au murit în închisorile comuniste, beatificați de Papa Francisc / La Blaj au fost peste 100.000 de pelerini / Papa: Vă aduc omagiul meu vouă

de MH, GS     HotNews.ro
Duminică, 2 iunie 2019, 7:16 Actualitate | Esenţial


Blaj ceremonie
Foto: Alba 24
Duminică, în ultima zi a vizitei sale în România, Papa Francisc a mers la Blaj, unde a oficiat Sfânta Liturghie pe Câmpia Libertății și ceremonia de beatificare a șapte episcopi greco-catolici care au murit în închisorile comuniste. Acesta este unul dintre cele mai importante momente ale vizitei Suveranului Pontif. La ceremoniile de la Blaj, un orășel cu 20.000 de oameni, au luat parte peste 100.000 de oameni. "Aici, la Blaj, pământ de martiriu, de libertate și milostivire, vă aduc omagiul meu vouă", a spus Papa Francisc, la finalul ceremoniilor.



HotNews.ro va transmite LIVE TEXT derularea evenimentelor de la Blaj:


Începând cu ora 15.45, Sfântul Părinte va avea o întâlnire cu comunitatea romă din Blaj, la Biserica Greco-Catolică cu hramul „Sfântul Apostol Andrei și Fericitul Episcop Ioan Suciu” din cartierul Barbu Lăutaru.

14.04 Potrivit ultimei evaluări a Comitetului Interministerial pentru Securitate “Vizită Papa Francisc 2019”, la evenimentele publice ale Sanctității Sale din Blaj au participat peste 120.000 de pelerini.

13.00. Papa Francisc și-a încheiat întâlnirea cu cei prezenți pe Câmpia Libertății cu un cuvânt de mulțumire pentru primirea călduroasă pe care i-au făcut-o autoritățile române, adresându-se inclusiv Patriarhului Daniel și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Române:

”Doresc să vă salut încă o dată pe voi toți aici prezenți și pe cei care i-am întâlnit în aceste zile, mulțuvindu-vă tuturor pentru primirea călduroasă. Îi salut cu respect pe domnul Președinte al Republicii și pe celelate autorități, exprimându-mi recunoştinţa sinceră pentru colaborarea rodnică în ceea ce priveşte pregătirea şi desfăşurarea acestei vizite. Sunt recunoscător Prea Fericirii Sale, Patriarhul Daniel, Sfanţului Sinod. Clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe din România, care m-au primit în spirit fratern! Domnul să binecuvânteze această străveche şi distinsă Biserică şi s-o susţină în misiunea ei.

Adresez un salut plin de afecţiune şi de recunoştinţă Preafericirii Voastre, cardinalul Lucian Mureşan, îi salut pe credincioşii Bisericii Catolice: episcopii, preoţii, persoanele consacrate şi credincioşii laici din Bucureşti şi din Iaşi, precum şi pe numeroşii pelerini veniţi la Şuniuleu Ciuc.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat posibilitatea de a mă ruga cu voi și de a vă încuraja în angajamentul vostru de evanghelizare și de mărturie a carității. Aici, la Blaj, pământ de martiriu, de libertate și milostivire, vă aduc omagiul meu vouă, fii ai Bisericii Greco-Catolice care, de trei secole, dați mărturie, cu ardoare apostolică, despre credința voastră.

Preacurata Fecioară Maria să reverse ocrotirea ei maternă asupra cetățenilor României care în decursul istoriei s-au încredințat mereu mijlocirii ei. Ei vă încredinţez pe voi toţi şi ii cer să vă călăuzească pe drumul vostru de credinţă, pentru a înainta spre un viitor de un autentic progres şi de pace şi astfel să contribuiţi la construirea unei patrii, din ce în ce mai dreaptă şi mai fraternă”.

11.40 „Aceste ţinuturi cunosc bine ceea ce înseamnă suferinţa oamenilor atunci când greutatea ideologiei sau a regimului este mai puternică decât viaţa şi se pune deasupra a toate”, a spus Papa Francisc.

11.12 A început ceremonia de beatificare a celor şapte episcopi greco-catolici. Cei șapte martiri ai Bisericii Greco-Catolice din România care sunt beatificați sunt Valeriu Traian Frenţiu şi însoţitorii săi, după cum sunt numiţi în documentele de la Vatican, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Vasile Aftenie şi Tit Liviu Chinezu



10.58 Potrivit evaluării Comitetului Interministerial pentru Securitate „Vizită Papa Francisc 2019” la evenimentele publice ale Sanctității Sale de la Blaj și pe traseele de deplasare participă aproximativ 100.000 de pelerini.

10.50 Suvernul Pontif a ajuns la Blaj și se urcă în papamobil

10.31 Klaus și Carmen Iohannis a ajuns la Câmpia Libertății, fiind primiți cu aplauze. La acest moment sunt aproximativ 50.000 de pelerini. Premierul Viorica Dăncilă, însoțită de mai mulți ministri, printre care Ana Birchall și Orlando Teodorovici, sunt și ei la Blaj.



10.11 Din cauza ceții de la Blaj, Papa Francisc nu a putut pleca din Sibiu cu elicopterul, așa că merge spre Câmpia Libertății cu un autoturism.

09.57 Peste 40.000 de pelerini s-au strâns deja pe Câmpia Libertății în așteptarea Papei Francisc

09.30 Aeronava Tarom care l-a adus pe Papa Francisc la Sibiu a aterizat. Suveranul Pontif va pleca la Blaj cu elicopterul.

09.04 Mai multe localități din Alba, inclusiv Blajul, sunt sub cod galben de ceață până la ora 10.00.

08.40 Primii pelerini care sosesc pe Câmpia Libertății sunt cei din zonele îndepărtate ale țării: din Maramureș, din Satu Mare, dar și din Bistrița-Năsăud, scrie Alba24.

Primele persoane care își ocupă locurile chiar în fața scenei pe care va urca Suveranul Pontif sunt două femei și o fetiță, îmbrăcate în costume tradiționale din Maramureș. Una dintre femei este soția preotului din Strâmtura, care a venit cu fiica ei.



”Am pornit azi-noapte, pe la 11 şi ceva spre Blaj. Suntem bucuroase că am ajuns aici. Am venit în primul rând pentru întâlnirea cu Papa şi apoi pentru beatificarea celor şapte episcopi martiri, care, pentru biserica noastră greco-catolică, sunt foarte importanţi. Suntem foarte încântaţi şi emoţionaţi să vedem cum va fi totul”, spune femeia.

Pe culoarele formate din garduri, organizatorii îi orientează pe oameni care, treptat, încep să își ocupe locurile în sectoarele în care au bilete.



Duminică, la ora 10.40, Papa Francisc ar urma să ajungă pe pe Câmpia Libertății din Blaj. Suveranul Pontif va oficia Sfânta Liturghie - Omilia Sanctității Sale, "Regina Coeli”.

De asemenea, va avea loc unul dintre cele mai importante și așteptate momente ale vizitei istorice a Papei Francisc - ceremonia de beatificare a șapte episcopi greco-catolici martiri. Imediat după ceremonialul religios, Papa Francisc va putea fi salutat, după ora 13.00, în Piața 1848. La ora 15.45, Papa Francisc se va întâlni cu reprezentanți ai comunității rome din Blaj.

La ceremoniile de la Blaj va lua parte și președintele Klaus Iohannis.


Vizita în România a Papei Francisc se va încheia duminică, cu o ceremonie de rămas bun, la ora 17.20, desfăşurată în prezenţa preşedintelui Iohannis pe Aeroportul Internaţional Sibiu, de unde avionul papal va decola spre Roma, la ora 17.30.

Blajul, singurul oraş episcopal din România

În Blaj se află centrul Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. Blajul este singurul oraş episcopal din România şi printre puţinele din Europa. În toamna anului trecut, Consiliul Local a aprobat, în unanimitate, o decizie prin care Blajul a devenit oraş episcopal.

Prima atestare documentare a Blajului datează din secolul al XIII-lea, când, într-o scrisoare din 1271, semnată de Ştefan, regele Ungariei, Dalmaţiei, Croaţiei, Ramei, Serbiei, Galiţiei, Lodomeriei, Cumaniei şi Bulgariei, se aminteşte de "un pământ sau sat al voievodului Herbord, aşezat între cele două Târnave, acolo unde aceste râuri se unesc", care, alături de "pământul ce se cheamă Sâncel", a fost dăruit, pentru sine, lui Teel, fiul lui Ebl de Braşov. Acesta însă i-a lăsat, potrivit scrisorii menţionate, "amintitele pământuri" rudei sale, comitele Chyel, fiul lui Erwin de Câlnic, cu acordul Regelui Ştefan.


Câmpia Libertății

Câmpia Libertăţii este locul în care în 13-15 mai 1848, 40.000 de români au scandat "Noi vrem să ne unim cu Ţara".

Pe Câmpia Libertății, 40.000 de oameni au cerut recunoașterea românilor ca națiune, desființarea iobăgiei, dar și susținerea independenței națiunii române, protestând față de unirea Transilvaniei cu Ungaria.

Simion Bărnuțiu este cel care a citit proclamația, în prima zi a adunării, de pe treptele catedralei Sfânta Treime, iar Timotei Cipariu a fost unul dintre cei zece secretari care au pregătit manifestarea la care a participat și Avram Iancu.

Pe Câmpie a fost inaugurat în 1973 un monument cu statui ale celor mai importanți participanți la Revoluția din 1848, incluzând și fondatorul Blajului, episcopul Inochentie Micu Klein.

Recunoaşterea martiriului celor şapte episcopi care vor fi beatificați de Papa a durat sfert de secol

Suveranul Pontif a autorizat încă din luna martie recunoaşterea martiriului a şapte episcopi români greco-catolici: Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu - ucişi din ură faţă de credinţă între anii 1950 şi 1970. Procedura de recunoaştere a martiriului celor şapte episcopi s-a derulat pe durata unui sfert de secol.

Patru dintre episcopi - Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu și Alexandru Rusu - au murit în închisorile din Sighet şi Gherla. Mormintele acestora au rămas necunoscute. Supravieţuitori ai Sighetului, Vasile Aftenie, Ioan Bălan şi Iuliu Hossu au fost îngropaţi, sub supravegherea Securităţii, în Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Potrivit tradiţiei în astfel de ceremonii, Papei Francisc i se va oferi un relicvar cu moaşte, respectiv obiecte care au aparţinut celor şapte episcopi greco-catolici.

"Există o cutumă ca atunci când Sfântul Părinte celebrează o beatificare, în acest caz a celor şapte episcopi greco-catolici, să se ofere Sfântului Părinte un relicvar, cu relicve, cu moaşte pe care le avem de la episcopii martiri. (...) Trei dintre episcopi - Ioan Suciu, Valeriu Traian Frenţiu, Tit Liviu Chinezu, au murit la Sighet, au fost aruncaţi în gropi comune, deci nu avem osemintele acestora. La fel, Alexandru Rusu a murit la Gherla. Nici osemintele sale nu au fost identificate. Avem oseminte pentru ceilalţi, Ioan Bălan, Vasile Aftenie şi cardinalul Iuliu Hossu. Sunt relicve de gradul unu şi sunt relicve de gradul doi, adică haine, obiecte care le-au aparţinut, adică ceea ce a intrat în contact nemijlocit cu ei", a explicat pentru Agerpres vicarul general al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, Cristian Barta.

Rude ale celor şapte episcopi martiri care vor fi beatificaţi de către Papa Francisc se vor afla pe Câmpia Libertăţii, alături de zecile de mii de pelerini aşteptaţi la eveniment.



Întâlnire cu romii

Suveranul Pontif are programată și o întâlnire de aproape o oră cu reprezentanţi ai minorităţii rome, într-o biserică purtând hramul "Sfântul Apostol Andrei şi Fericitul Episcop Ioan Suciu". Lăcaşul de cult a fost ridicat de Mitropolia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Alba, Primăriei Blaj şi al unor sponsori, pe locul unei foste mori în doar trei luni, în cartierul "Barbu Lăutaru", unde locuieşte cea mai mare parte din această comunitate, ce reprezintă peste o zecime din populaţia oraşului Blaj.

Biserica - a cărei construcţie a început pe 15 februarie - a fost sfinţită în 19 mai.



Peste 50.000 de oameni sunt aşteptaţi astăzi la Blaj / Reguli pentru pelerini

Pelerinii care vor participa la Sfânta Liturghie și la ceremonia de beatificare a episcopilor martiri oficiată de Papa Francisc vor avea la dispoziție șase puncte de acces pe Câmpia Libertății din Blaj.

Oamenii trebuie să se asigure că au la ei invitaţiile (tichetele) pe baza cărora vor putea intra pe Câmpia Libertăţii.
Tichetele de intrare au fost distribuite parohiilor greco-catolice din ţară, de unde au fost ridicate de pelerini. Accesul se va face pe baza invitaţiei nominale primite şi a actului de identitate - carte de identitate sau buletin de identitate - iar pentru minorii cu vârsta până la 14 ani părinţii trebuie să prezinte copii după certificatul de naştere.

Accesul pe Câmpia Libertăţii va fi permis în intervalul orar 6.00 - 10.00. Pentru evitarea aglomeraţiei, autoritățile recomandă sosirea din timp, toţi pelerinii urmând să treacă prin filtrul de control de securitate de la intrarea pe Câmpia Libertăţii.

Cine sunt cei șapte episcopi-martiri care vor fi beatificați de Papa
  • Valeriu Traian Frențiu




Născut la 25 aprilie 1875, a fost episcop al Lugojului până în 1922 când a fost transferat la Oradea, pentru ca după 1941 să fie mutat ca Administrator Apostolic al Arhidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş. În 1947, a revenit la Oradea unde un an mai târziu a fost arestat, pe 28 octombrie 1948, și dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949 la Mănăstirea Căldăruşani, transformată în lagăr. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, din cauza tratamentului inuman a murit la 11 iulie 1952. A fost îngropat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor.




  • Vasile Aftenie


S-a născut la 14 iunie 1899, în satul Lodroman. A studiat la Roma, unde a obţinut, în 1925, doctoratul în Filosofie şi Teologie. A revenit în țară fiind profesor la Academia de Teologie din Blaj, protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj. În aprilie 1940 a fost numit episcop titular de Ulpiana, auxiliar al Mitropolitului Alexandru Nicolescu. Consacrarea a avut loc pe 5 iunie 1940 în Catedrala din Blaj. S-a întors la Bucureşti ca Episcop Vicar. A fost arestat la 28 octombrie 1948. A fost dus la Dragoslavele şi apoi la Mănăstirea Căldăruşani. În mai 1949, a fost transferat şi izolat la Ministerul de Interne, supus torturii, iar apoi dus la închisoarea Văcăreşti, unde a murit la 10 mai 1950.


  • Ioan Suciu



S-a născut la 4 decembrie 1907, la Blaj, într-o familie de preoţi. A studiat Teologia la Roma, la Colegiul Grec “Sf. Atanasie” și a devenit doctor în teologie. După şase ani de studii la Institutul “Angelicum”, la 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot și a revenit la Blaj, unde a fost profesor la Academia de Teologie. În mai 1940, a fost numit episcop auxiliar de Oradea. La 28 octombrie 1948, a fost arestat şi dus la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani. În mai 1950, a fost dus la Ministerul de Interne. În octombrie acelaşi an a fost dus la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. Din cauza regimului de izolare, bolii de stomac, frigului şi foamei, a murit la 27 iunie 1953. A fost îngropat în Cimitirul Săracilor, necunoscându-se locul exact nici astăzi.


  • Tit Liviu Chinezu



S-a născut în anul 1904, în comuna Huduc, judeţul Mureş. În 1925, a început studiile teologice la Roma, la Colegiul “Sf. Atanasie”, studiind la universităţile Angelicum şi Propaganda Fide. Obţine doctoratul în Filosofie şi Teologie. În 1931 s-a reîntors la Blaj, unde a fost numit profesor la Şcoala Normală de Învăţători. În 1937, a fost transferat la Academia Teologică din Blaj, iar în 1947 la Bucureşti, ca protopop. La 28 octombrie 1948, a fost arestat şi dus la Mănăstirea Neamţ, împreună cu alţi 25 de preoţi greco-catolici. A fost transferat apoi la Căldăruşani unde ulterior au fost aduşi şi episcopii greco-catolici. Aici, la Căldăruşani, pe 3 decembrie 1949, a fost consacrat, în secret, ca episcop de către ceilalţi episcopi. Tit Liviu Chinezu a fost transferat ulterior la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei, unde a murit pe 15 ianuarie 1955. A fost îngropat fără sicriu, noaptea, în Cimitirul Săracilor, fără a i se cunoaşte locul.


  • Ioan Bălan



S-a născut la Teiuş, la 11 februarie 1880. A studiat Teologia la Seminarul Central din Budapesta. și Viena. A revenit la Blaj, iar în 1909 s-a mutat la Bucureşti, În 1919 a revenit la Blaj, unde a fost numit Canonic Mitropolitan, iar în 1921 Rector al Academiei de Teologie Blaj. În 1929 a fost numit delegat în Comisia Vaticanului pentru redactarea Codului Canonic al Bisericilor Răsăritene. În noiembrie 1936, a fost consacrat la Blaj ca episcop al Lugojului. A fost arestat pe 28 octombrie 1948 și dus la Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani şi ulterior la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei, în mai 1950. A fost mutat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Curtea de Argeş (1955). În 1956, a fost transferat la Mănăstirea ortodoxă de Maici de la Ciorogârla, unde a rămas în izolare până la sfârşitul vieţii. Îmbolnăvindu-se grav, a încetat din viaţă într-un spital din Bucureşti, în ziua de 4 august 1959.


  • Alexandru Rusu



S-a născut la 22 noiembrie 1884, în Şăulia de Câmpie. A studiat Teologia la Budapesta. La 30 ianuarie 1931 a avut loc la Blaj consacrarea lui ca Episcop de Maramureş. În martie 1946 Sinodul Mitropolitan electoral l-a ales pe Episcopul Alexandru Rusu ca Mitropolit, alegere recunoscută de Sfântul Scaun, dar nerecunoscută de guvernul de atunci. La 28 octombrie 1948, a fost arestat şi dus pe rând la Dragoslavele, Mănăstirea Căldăruşani, apoi Sighetul Marmaţiei. Supravieţuieşte acestui Penitenciar şi astfel a fost mutat la Curtea de Argeş, apoi izolat la Mănăstirea Cocoş. În 1957 Tribunalul Militar l-a condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru instigare şi înaltă trădare, ajungând la Gherla. În primăvara anului 1963 s-a îmbolnăvit grav, la 9 mai acelaşi an a murit.

Alexandru Rusu, mitropolitul nerecunoscut al Blajului from Ana Boariu on Vimeo.


  • Cardinalul Iuliu Hossu



S-a născut la 30 ianuarie 1885 în satul Milaş, judeţul Bistriţa-Năsăud. În 1904 și-a început studiile teologice, la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. În 1906 devine doctor în Filosofie, iar în 1910 doctor în Teologie. În ultimul an de studii, la 27 martie 1910, este hirotonit preot de către episcopul Vasile Hossu. Pe 3 martie 1917, este numit episcop în scaunul Eparhiei Gherla, rămas vacant, numirea găsindu-l preot militar. La 1 decembrie 1918 Episcopul Iuliu Hossu citeşte Declaraţia Unirii pe Câmpia Blajului. În 1930, Iuliu Hossu devine episcop de Cluj-Gherla. La 28 octombrie 1948 este arestat şi dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Mănăstirea Căldăruşani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmaţiei. În 1955 ajunge la Curtea de Argeş, în 1956 la Mănăstirea din Ciorogârla, apoi din nou la Căldăruşani, unde a stat izolat până la sfârşitul vieţii. La 28 aprilie 1969, a fost numit Cardinal “in pectore”. A murit pe 28 mai 1970 în Spitalul Colentina din Bucureşti, ultimele lui cuvinte fiind: “Lupta mea s-a sfârşit, a voastră continuă”. (Surse: Papafranciscilablaj.ro, Vatican News, e-communio.ro)


















16563 vizualizari

  • +11 (13 voturi)    
    Episcopi (Duminică, 2 iunie 2019, 8:26)

    Soljenitin [utilizator]

    Ar fi foarte interesante niste cuvinte despre cum au fost prigoniti, inchisi si ucisi acesti episcopi de catre comunisti cu laaargul concurs al BOR.
    • +6 (8 voturi)    
      preoti ortodocși (Duminică, 2 iunie 2019, 11:30)

      Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui Soljenitin

      Uscături au fost, dar vezi că staliniștii au băgat în lagăre și sute de preoti ortodocși care au zis ca iubesc țara mai mult decat pe Stalin. Precum și evrei, și creștini, și romano-catolici, și reformati, etc.
    • +3 (3 voturi)    
      La fel și despre Giordano Bruno (Duminică, 2 iunie 2019, 13:15)

      Nyk1 [utilizator] i-a raspuns lui Soljenitin

      Sau, mai recent, despre copiii abuzați.
    • +2 (2 voturi)    
      largul concurs? (Duminică, 2 iunie 2019, 14:52)

      minus [utilizator] i-a raspuns lui Soljenitin

      pai este simplu de spus.

      Episcopii greco-catolici au fost "depozitati" initial la Dragoslavele, la resedinta de vara a Patriarhului, apoi trimisi in lagarul de la manastirea Căldărușani, in cele din urma incarcerati fara judecata si fara condamnare, cu scopul exterminarii.

      Singurul lucru pe care l-ar putea face ortodoxia romaneasca ar fi sa-si ceara IERTARE. Dar se pare ca taina spovedaniei (prin care mai intai marturisesti pacatele si apoi ceri iertare) este mai usor de predicat si mai greu de practicat. Se vede treaba ca marirea pamanteasca are o asa valoare ca ea ar putea pali daca se aude vreun regret public...
      • 0 (0 voturi)    
        ce? (Luni, 3 iunie 2019, 15:13)

        Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui minus

        "ortodoxia romaneasca" conducea Romania dupa 1947???????????
        • 0 (0 voturi)    
          pai judeca si singur... (Luni, 3 iunie 2019, 19:31)

          minus [utilizator] i-a raspuns lui Toni_Romania

          Patriarhul Justinian Marina a beneficiat de multe minuni ale Domnului, cum ar fi hirotonirea ca arhiereu după doar o zi de călugărie. Uimit de atata pronie cereasca cazuta pe capul sau, el ne-a lasat cuvinte duhovnicesti nemuritoare de genul "Hristos este omul nou. Omul nou este omul sovietic. Prin urmare, Hristos este sovietic!".

          Dar nimic nu se compara cu „reîntregirea" Bisericii Ortodoxe Române care a insemnat disparitia oficiala a Bisericii Greco-Catolice. O parte a reîntregirii am descris-o mai sus. Desigur s-a facut in numele poporului, ca doar nu era sa fie un pacat "pe persoana fizica", Doamne fereste! Poti fi linistit, si astazi teoria este ca reîntregirea a fost un rau necesar facut din necesitate istorica de catre un mare Patriot.
  • +9 (11 voturi)    
    BGC Biserica martir a ardelenilor (Duminică, 2 iunie 2019, 10:15)

    Coresponedntu [utilizator]

    Biserica greco-catolica din Transilvania merita acest gest din partea Vaticanului si mai ales recunoasterea poporului roman pentru lupta sa pentru afirmarea identitatii nationale si a emanciparii romanilor ardeleni. De la Avram Iancu, trecand la miscarea Memorandumului, nobilimea română transilvana, la conducerea Partidului National Roman din Transilvania, toate figurile importante ale acestora au fost greco-catolici si nu ortodocsi. De fapt ortodoxia in randul romanilor ardeleni a fost o minoritate pana la desfiintarea de catre Stalin a Bisericii Greco Catolice si alipirea fortata a acesteia la BOR. Existau comunitati ortodoxe doar "sub munte", in sudul Transilvaniei, in judetele Alba, Sibiu, Brasov. Rezultatele recensamantului populatiei din anul 1930, primul din Romania Mare , demonstra clar orientarea cofesionala a ardelenilor.
  • -2 (4 voturi)    
    Nimic despre Suferințele (Duminică, 2 iunie 2019, 15:25)

    Observatory [utilizator]

    Romanilor sub conducerea comuniștilor ?
    Papa fiind el însuși un mare adept al comunismului in Argentina .
    Acum se face ca ploua , datorita funcției înalte .
    Singurul Papa care a contribuit la căderea comunismului a fost John Paul II le-a .
    • +1 (1 vot)    
      cam da (Luni, 3 iunie 2019, 15:15)

      Toni_Romania [utilizator] i-a raspuns lui Observatory

      Oare stie ca intre 48 si 60 cam 300.000 civili romani au pierit direct sau indirect in lagarele lui DEJ (pe model Gulag)? Despre asta azi nu scrie in manualele de scoala. De ce oare?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version