Papa Francisc a primit, sâmbătă, pe Aeroportul din Târgu Mureş, de la prefectul de Mureş, Mircea Duşa, distincţia Fibula de la Suseni, simbolul judeţului, care reprezintă replica unei comori unice în lume, ce datează din Hallstattul timpuriu, prima Epocă a Fierului.

HotNews.roFoto: Hotnews

"Am avut onoarea şi plăcerea de a-l primi în judeţul Mureş pe Sfântul Părinte, Papa Francisc. Un moment deosebit pentru mureşeni faptul că, pentru câteva clipe, Sanctitatea Sa s-a aflat în judeţul Mureş. I-am urat bun venit şi, ca un semn de apreciere a personalităţii sale, i-am oferit cea mai înaltă distincţie a judeţului Mureş, Fibula de la Suseni, un obiect de podoabă care datează din Epoca Fierului, care a fost descoperit în judeţ şi este unic în lume. I-am dorit numai bine, sănătate şi să binecuvânteze oamenii cu dragostea pe care le-o poartă. Fibula de la Suseni a fost conferită prin ordin de prefect. Mi-a spus că îi face plăcere să fie, pentru câteva clipe, în judeţul Mureş şi că oamenii de aici sunt la fel de buni ca oamenii din întreaga ţară", a declarat prefectul de Mureş, citat de Agerpres.

Potrivit lui Duşa, autorităţile au fost informate "destul de târziu" că Papa va ateriza pe aeroportul din Târgu Mureş, astfel că acesta a fost întâmpinat doar de "câţiva locuitori din zonă".

"Este un eveniment deosebit, chiar dacă nu era planificată această vizită scurtă, faptul că a poposit pe teritoriul judeţului Mureş este unul deosebit şi locuitorii judeţului apreciază acest eveniment. Au participat şi câţiva locuitori din zonă, ştirea a venit destul de târziu că va ateriza la Târgu Mureş, probabil că, dacă se cunoştea intenţia de a vizita şi judeţul Mureş, cu siguranţă erau mult mai mulţi", a declarat prefectul Mircea Duşa.

În drumul său către Şumuleu Ciuc, Papa Francisc a salutat din maşină oamenii care s-au adunat în faţa Aeroportului Transilvania pentru a-l întâmpina.

Înaintea sosirii Suveranului Pontif, cu o aeronavă TAROM, pe Aeroportul din Târgu Mureş a aterizat şi o aeronavă Spartan, cu care a venit premierul Viorica Dăncilă. Premierul a plecat imediat după aterizare către Şumuleu Ciuc, unde îl va întâmpina pe Papa Francisc.

Surse oficiale au arătat că, după ceremonia de la Şumuleu Ciuc, Papa va decola de pe Aeroportul Transilvania din Târgu Mureş în jurul orei 16.00.

Fibula, descoperită din întâmplare în 1924, pe un teren al Fabricii de Cărămizi din Suseni

Fibula se află în colecţia Muzeului Judeţean Mureş, este cea mai importantă piesă, are 22-23 centimetri lungime şi are o greutate de peste 300 de grame. Piesa este atribuită Epocii Bronzului sau sfârşitului Epocii Bronzului ori, în termeni ştiinţifici, este atribuită Hallstatt-ului timpuriu sau Hallstatt-ul A, adică prima Epocă a Fierului.

Această fibulă se presupune că era folosită ca accesoriu de îmbrăcăminte, se prindea haina cu ea în partea superioară a corpului, lângă umăr, însă cercetările au scos la iveală că Fibula de la Suseni nu prezintă urme de folosire.

Istoricii susţin că Fibula de la Suseni ţine de prima fază a perioadei hallstattiene, care, în literatura europeană, este încadrată Epocii Bronzului sau sfârşitului Epocii Bronzului, în jurul secolului XII î.Hr.

Fibula de la Suseni, o fibulă de tip passementerie, adică cu spirale, cu scut şi cu pandantive, a fost descoperită din întâmplare în 1924, pe un teren al Fabricii de Cărămizi din Suseni, într-un vas ceramic, alături de alte obiecte din bronz, în majoritate fragmente.

Într-un articol intitulat "Le depot en bronze de Suseni", publicat în 1952 în Revista Dacia I de Aurel Filimon, cel care în 1921 a înfiinţat Muzeul din Târgu Mureş, au fost descrise condiţiile în care a fost descoperită Fibula de la Suseni la cariera de argilă din localitate. Articolul cita afirmaţiile unor muncitori potrivit cărora s-a descoperit o vază mare, care conţinea obiecte de bronz, iar "vaza care conţinea obiectele s-a spart şi n-a putut fi reconstruită".

Potrivit articolului, comoara se compunea din 91 de piese întregi şi fragmentare, iar în inventarul pieselor descoperite - care ulterior a mai suferit unele modificări - figurează 8 vârfuri de lance, 10 securi cu dispozitiv de înmănuşare (celturi), din care 5 întregi şi 5 fragmentare, 14 seceri, 33 de brăţări, 3 fragmente de săbii, şi fibulele, printre care şi Fibula de la Suseni.

Descoperirea arheologică deosebit de valoroasă a devenit simbol al judeţului Mureş, figurează pe actuala stemă a judeţului şi este distincţia cea mai importantă care se acordă de către Prefectura Mureş de Ziua Naţională a României.