Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, joi, în studioul HotNews, că dacă nu se vor face ”schimbări dramatice” cu privire la modul de organizare al alegerilor în diaspora, la alegerile prezidențiale ne vom confrunta cu ”o situație mult mai dramatică”. Diaconescu a subliniat, de asemenea, că PSD riscă aceeași soartă ca PNȚCD și că trebuie din bun simț să iasă din atenția publică să să se reconsidere. De asemenea, acesta a comentat că acum justiția este făcută ”țăndări” și că este nevoie de 5-6 ani pentru a se redresa, pentru că în momentul în care afectezi justiția la nivel instituțional ”se creează o inerție negativă care e greu de eliminat”.

Cristian Diaconescu in studioul HotNews.roFoto: Hotnews

----

Cozile la vot în diaspora

• În Europa vorbim de mai mult de 4 milioane de români.
• Legea nu interzice prelungirea votului.
• BEC și AEP dau termenele în ceea ce privește exercitarea votului în ziua de vot, inclusiv MAE. MAE dă mai departe misiunilor diplomatice.
• Ministerul de Externe propune secțiile de votare. Aceste secții de votare se organiează în funcție de concentrarea comunităților. MAE știe din datele din teren.
• În secția de votare este evident identificarea în acea tabelă care este pusă la dispoziție de STS. Personalul este obligat să treacă, scriind de mână, datele de identificare. În România, te caută pe un tabel, semnezi în acel loc. Aici se mănâncă timpul cel mai serios.
• În legătură cu acest moment, contează câte secții de votare sunt, dar mai ales amplasarea lor geografică față de comunitățile dense, câte ștampile se dau în secții, capacitatea comisiilor aflate în secție de a manageria acest proces. Comisiile sunt formate din 9 oameni. Personalul ministerului diplomatic, cu tot cu personal auxialiar care se delegă, este limitat. Este nevoie de găsirea în comunități a unor oameni. Oamenii aceștia trebuie să fie serioși.
• În momentul în care se face identificarea cetățeanului, trebuie să existe o conformitate cu registrul electoral. Am discutat și eu cu foști colegi din oficiile diplomatice, situații când datele apărute pe tabelă nu se regăseau în registru, apăreau în alte zone.
• Ce s-ar putea face? Două variante, discutate din 2010, votul prin corespondență și votul electronic.
• Votul prin corespondență, trebuie avut în vedere că domiciliul multora în străinătate nu este cunoscut, este un domiciliu temporar, dar acest lucru nu trebuie să împiedice exercitarea dreptului fundamental.
• Votul electronic. Mai simplu ar fi, odată ce se confirmă în tabelă, să existe și semnătura electronică.
• Este important de știut care va fi concentrarea pe secții de votare. Aici poate apărea și o premeditare, să fie multe secții de votare, dar să nu fie distribuite în marile concetrații de români. Poți vinde public multe secții de votare, dar să fie acolo unde românii să nu poată vota.
• Problemele au apărut cam la aceleași secții.
• De regulă o secție de votare cu aceste mijloace birocratice insuficient armonizate tehnic acoperă în 14 ore cam 1000 de votanți. Cam 100 pe oră.
• Ce vreau să spun, mi se pare o ticăloșie să acuzi misiunile diplomatice, pentru fac tot ce este omenește posibil pentru a acoperi voturile cetățenilor.

Despre votul într-o săptămână

• Argumentul să îi lăsăm să voteze o săptămână nu își are rostul, pentru că ei vor fi la muncă. Vor veni tot sâmbătă și duminică.
• Dincolo de inadvertențe, apare și un oarecare neprofesionalism.
• Diplomați de carieră au spus mai bine mergem acasă, decât să ne confruntăm cu o situație mult mai dură la prezidențiale. Dacă nu se vor face schimbări dramatice de proceduri, acte normatice, va fi o situație mult mai dramatică.
• Diplomați care s-au simțit jigniți și mai ales nereprezentați, nu s-a explicat și nu s-a asumat de la București o anumită responsabilitate cu organizarea votului, care este exclusiv în competența decizionașă a AEP, BEC și a centralei MAE.
• Diplomatul la post nu face decât să execute. Este o disciplină de fier. Educat să nu fie subiectivitate, decizii alte decât cele transmise. Lucrezi sub mandat.

Despre cererea de demitere a lui Meleșcanu. Despre argumentele că a făcut pe baza cererii.

• situații anterioare au arătat că procedurile sunt greșite. Ele trebuie schimbate. Ele nu pot schimbate în oficiile diplomatice.
• Nu a existat de aici decizia pentru prelungirea programului de vot.

Despre faptul că referendumul și alegerile europarlamentare au fost în același timp

• Haideți să nu mai organizăm nici votarea, în 2014 nu a fost niciun referendum și a fost același lucru. Problema este la implementare, instituții care nu își fac datoria.
• Trebuie făcută o evaluare obiectivă.
• Votul electronic în Estonia funcționează. Există acolo experință cu folosirea spațiului virtual, de o manieră securizată, cu softuri care au un anumit tip de corelare cu bitcoin și tehnici moderne.
• Semnătura electronică, pentru evitarea votului dublu. Un schimb de experiență cu Republica Moldova ar fi util.

- Despre votul în zilele de lucru

• depinde dacă vrem să îi ajutăm pe oameni chiar dacă o arată cifrele nu sunt înclinați să voteze cu partidul de guvernământ sau lăsăm lucrurile să meargă și începem o vânătoare de vrăjitoare și nu adaptăm nimic.Dincolo de declarații să existe o voință politică să se pună lucrurile în regulă.
• Numărul de secții de votare în Europa ar trebui să fie 3.000, ceea ce este imposibil. Țineți seama și de faptul că nici statele în care ne desfășurăm activitatea diplomatică nu permit să deschidem secții oriunde vrem. Lipsește voința politică.
• Avem obligația structurilor de protecție din statele gazdă de a-și îndeplini atribuțiunile pentru apărarea sediul oficiilor diplomatice.
• La Paris, îmi povestea ceva, toți vecinii din zona Ambasadei ieșiseră la balcoane și îi aplaudau pe români.

- O anchetă penală ar putea găsi vinovații?

• În 2014 au găsit vinovați niște diplomați minori. Nu pot contesta. Poate fi identificată și un fel de rea-credință. Poate fi un răspuns, dar mă interesează ca la viitoarele alegeri acest lucru să nu se mai întâmple
• Românii au votat al treilea stat ca prezență numerică la vot. Ar fi aberant să nu se găsească remediile.

- Despre justiție

• Justiția e făcută țăndări, avem nevoie 5-6 ani pentru a se redresa, în condiție în care se schimbă voința politică.

• Împlinind o serie de așteptări ale UE, noi am reușit să poziționăm justiția pe valorile statului de drept.
• În momentul în care afectezi instituțional, chiar dacă par minore măsurile, se creează o inerție negativă care e greu de eliminat. Dăunează și constituțional.
  
  despre superputerile MJ

• Numirea șefilor parchetelor de către MJ mi se pare absolut greșită.

• Din punctul de vedere al întregului proces, este nevoie de o altă voință politică. MJ, astăzi, dacă își exercită politizat, ia comenzi de la partid, toate atributele oferite prin decizie devine un superdecident care într-un stat democratic nu îi aparțin. În momentul ăn care readuci ca spirit politicul în sistemul judiciar ai distrus justiția.
• Cuvântul subordonare poate fi transfigurat într-un mod atât de pervers, oferă o superputere în ceeea ce privește MJ. Sub autoritatea ministrului Justiției, era interpretată de noi, ca o subordonare administrativă. Când negociam bugetul. Gestiona nu actul de justiție.
• Cariera nu e la mâna ministrului, cariera lor este în mâna CSM. Acest lucru trebuie să îl știe foarte clar.
• Nu poți ajunge ca MJ să propună și să o și obțină o revocare. Când MJ anunță că face cf legii o selecție de propuneri. În baza cărei legi? L-a întrebat cineva?

Secția specială

• Cu subordonări și competențe foarte stranii. Datorită acestor intruziuni politice România nu mai este un stat egal cu ceilalți. Pentru că ai niște obligații pe care ți le-ai încălcat.
• Când va fi vb de MJ, mi-aș dori mult ca viitorul MJ să nu spună că atribuțiile îmi sunt venite din trecut. Să își autolimiteze aceste atribuții.

Cum pot fi înlăturate?

• Foarte complicat. Trebuie o decizie a Curții contrare celorlalte.
• După părerea mea s-a încercat nu subordonarea ci deschiderea unui canal pentru a fi folosit de ministrul Justiției, pentru a genera consecințe politice.
• Există deschisă această fantă, care nu era nevoie să existe.
• Sigur niște rău-intenționați spun că completele specializate erau legate de un anumit personaj.

Rezultatul alegerilor

• Dincolo de manipulări, cetățenii au spus nu, nu suntem antieuropeni. Au dat un anumit tip de semnal, doar să fii incoerent politic să nu îl înțelegi.
• Cel care are forța politică este chemat să schimbe ceva. Să vină în întâmpinarea voinței cetățenilor.

• Românii și-au exprimat o stare de spirit prin acest referendum. dacă sfidezi în continuare această situație de fapt, mergi împotriva intereselor României.

Nu aș fi interesat să revin în actuala viață politică

• - În partide politice, există o responsabilitate colectivă, ce am văzut public în ultimii doi ani, cu toții sunt copărtași la ceea ce s-a întâmplat.
• Soluția corectă ar fi să schimbe ce s-a întâmplat rău. Cel care va veni, și va fi capabil să relegitimeze România în UE, acel personaj sau acei oameni ar fi varianta corectă. Nu să se schimbe 2-3 vorbitori.
• - PSD are o relevanță limitată, contează ce au făcut și ce au impus. scoate România din UE. Românii au spus că trebuie orpit acest asalt.

Riscă să repete soarta PNȚCD?

• Da. Trebuie din bun simț să ieși din atenția publică, să te reconsideri.
• Toți au spus că îl vor președinte, toți își împart responsabilitatea.

despre Parlamentul European

• Partide pro-europene, verzi, au reușit să obțină locuri mai multe decât era de așteptat. Chiar dacă Le Pen a câștigat în Franța, Salvini și-a impus manifestul în Italia, multe partide mai ales în nordul Europei nu au avut câștig de cauză. Irlanda a trimis un partid pro-european aproape necunoscut. Olanda lansează în continuare pe Timmermans în dialogul european.

Ameințarea cu Articolul 7.

• Pierzi foarte mult. O minciună grosieră să vii să spui ” că dacă aplică ce, durează mult..”. Dar cât durează procedurile ești izolat, ai probleme să obții mai mulți bani, înghețarea în familiile politice din care faci parte. Practic nu ești asociat la nicio decizie importantă, votul la directorii generali pe buget, fonduri, care sunt mai importanți chiar decât comisarii. Toate acestea se vor întoarce împotriva noastră.
• Se vor tăia fondurile pentru agricultură.