Trei asociații ale judecătorilor și procurorilor fac un apel către Parlament și Guvern să revină de urgență asupra modificărilor la legile justiției, spunând că la referendumul din 26 mai, printr-un vot istoric, poporul român s-a exprimat în favoarea statului de drept, dar și împotriva modificărilor legislative extrem de toxice pentru bunul mers al justiției, adoptate în ultima perioadă și criticate sever de toate organismele internaționale relevante. Cele trei asociații cer, între altele desființarea imediată și necondiționată a secției de anchetare a magistraților, revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii și reinstaurarea meritocrației în magistratură.
Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” solicită Parlamentului și Guvernului să modifice imediat legile justiției, în acord cu avizele Comisiei de la Veneția și Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO. Magistrații semnatari ai acestui apel spun că la referendumul din 26 mai, printr-un vot istoric, poporul român s-a exprimat în favoarea statului de drept, dar și împotriva modificărilor legislative extrem de toxice.
Ei spun că este inadmisibil ca în anul 2019 independența justiției și statutul magistraților să fie puse la îndoială prin modificări legislative retrograde, de natură să atragă sancțiuni internaționale imediate pentru statul român.
Cele trei asociații mai afirmă că, pentru evitarea unei astfel de situații și pentru prezervarea statului de drept, Parlamentul și Guvernul trebuie de urgență să promoveze și să adopte un act legislativ prin care toate recomandările entităților să fie aplicate fără excepție și fără artificii care să aducă atingere esenței lor.
Procurorii și judecătorii semnatari cer:
- Desființarea imediată și necondiționată a secției de parchet separate, creată pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori;
- Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligația de abținere a magistraților de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
- Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraților, cât timp acestea ignoră independența justiției;
- Revizuirea sistemului de numire și revocare a procurorilor-șefi și limitarea rolul ministrului justiției în aceste proceduri, simultan cu creșterea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii;
- Renunțarea la dispozițiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Național al Magistraturii;
- Reinstaurarea meritocrației în magistratură. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv și mai ales la Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Respectarea rolului și a atribuțiilor stabilite de Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuții ale Plenului către secții sau către anumiți judecători, în funcție de gradul profesional deținut, de natură a deturna funcționarea colegială;
- Reorganizarea Inspecției Judiciare, prin reconsiderarea rolului și a atribuțiilor inspectorului-șef; reglementarea unor examene meritocratice pentru funcțiile de conducere din cadrul Inspecției Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018.
- Revizuirea dispozițiilor privind revocarea membrilor CSM, în sensul unei proceduri flexibile și accesibile;
- Abrogarea dispozițiilor nou introduse de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanțelor și parchetelor (spre ex., introducerea completurilor de judecată de trei judecători pentru soluționarea apelurilor, respectiv a completurilor de doi judecători pentru judecarea contestațiilor împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii de drepturi și libertăți și judecătorii de cameră preliminară de la curțile de apel etc.);
- Adoptarea modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală numai cu respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția;
- Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția.
0
1
