Curtea Constituțională amână pentru 4 iunie dezbaterile asupra sesizărilor formulate de Iohannis, de PNL și USR asupra controversatelor modificări la Codurile penale

de MH     HotNews.ro
Marţi, 28 mai 2019, 14:41 Actualitate | Esenţial


CCR
Foto: Facebook
Curtea Constituțională a amânat pentru 4 iunie dezbaterile asupra sesizărilor formulate de președintele Klaus Iohannis, dar și de PNL și USR asupra controversatelor modificări aduse de Parlament, pe repede înainte, la Codul penal și Codul de procedură penală.

Și săptămâna trecută, CCR a amânat discutarea sesizărilor PNL și USR pentru a putea fi discutate odată cu obiecția de neconstituționalitate formulată de șeful statului asupra Codurilor penale.
În 25 aprilie, PNL şi USR au sesizat Curtea Constituţională asupra modificărilor adoptate de Parlament la Codul penal şi la Codul de procedură penală, contestând, printre aletele, diminuarea termenelor de prescripţie.

Argumentele aduse de Iohannis în sesizarea către CCR

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în 10 mai pe modificarea Codurilor și pe la Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, care i-au fost transmise pentru promulgare în 2 mai. Șeful statului argumentează că a fost din nou încălcată Constituția prin modificările aduse de către Parlament, precum și principiul bicameralismului.

În sesizarea către CCR, șeful statului arată că Parlamentul și-a ignorat obligația constituțională de a pune în acord textele din Codul penal cu decizii anterioare ale Curții Constituționale și nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalității.

Consultă aici sesizarea de neconstituționalitate asupra Codului penal și Legii 78

Șeful statului argumentează că Parlamentul a eliminat articole din Codul de procedură penală, însă fără a introduce normele la care făcuse referire CCR, în decizia de neconstituționalitate.

Președintele consideră că Parlamentul avea deschisă calea reexaminării doar în ceea ce privește introducerea unor astfel de norme, care să acopere situațiile nereglementate și identificate ca fiind necesare de Curtea Constituțională și, în consecință nu putea elimina cu totul intervenția asupra acestui text.

Iohannis mai spune că Parlamentul a eliminat complet și articolul 220 din Codul de procedură penală, contrar unei decizii anterioare a CCR, în care a constatat că soluția legislativă care permite luarea măsurii arestului la domiciliu, în condițiile în care anterior inculpatul a fost arestat (preventiv sau la domiciliu) în aceeași cauză, în lipsa unor temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate. "În procedura reexaminării, însă, Parlamentul nu numai că nu a suplinit omisiunea legislativă, ci a eliminat în integralitate modificarea operată la art. 220 alin. (1) din Codul de procedură penală. Acest text fusese așadar, anterior declarat neconstituțional prin Decizia nr. 22/2017, prin care Curtea a reținut că „dispunerea unei noi măsuri preventive privative de libertate, după ce anterior față de persoana respectivă a mai fost dispusă o măsură preventivă privativă de libertate, nu se poate baza pe aceleași temeiuri care au fundamentat dispunerea primei măsuri preventive privative de libertate. În mod contrar, s-ar ajunge la situația în care temeiurile care stau la baza dispunerii unei măsuri preventive privative de libertate să nu fie suficiente pentru a motiva luarea acestei măsuri, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 23 din Constituție și celor ale art. 5 din Convenție”.

Totodată, șeful statului precizează că unele modificări au fost făcute de Legislativ deși nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate.

Cum au ajuns din nou la Parlament modificările la Coduri

Camera Deputaților a adoptat în 24 aprilie, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală. Proiectele au ajuns la vot în Cameră după ce Comisia Iordache a dat raport favorabil, în mare viteză. Cele două legi, precum și proiectul de modificare a Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție au fost atacate vineri la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis.

Modificarea Codurilor penale a reintrat în procedura parlamentară după ce PSD a eșuat în demersul de adoptare prin ordonanță de urgență, acesta fiind unul dintre motivele schimbării din funcție a lui Tudorel Toader.

Comisia Iordache a adoptat în mare viteză raportul pe cele două proiecte de modificare a Codului Penal și a Codului de procedură penală. Teoretic, este vorba de modificari cerute de Curtea Constituţională. Opoziția acuză că toate modificările au fost făcute pentru a-l scăpa pe Liviu Dragnea de închisoare.

Printre modificările la Codul penal se numără abrogarea unuia dintre articolele de lege în baza cărora liderul PSD a fost condamnat în primă instanță, reducerea termenelor de prescripție și de denunț și abrogarea articolului privind neglijența în funcție.

Alte amendamente controversate, declarate însă constituționale, vizează interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale şi a judecării, dar şi obligaţia ca reţinutului să i se dea, la cerere, întregul material probator. De asemenea, un denunţător poate beneficia de reducerea limitei de pedeapsă doar dacă face denunțul în cel mult un an de la data la care a aflat despre săvârşirea infracţiunii.


Prevederile controversate adoptate de Parlament:
  • Reducerea termenelor de prescripţie a pedepselor. Termenele de prescripţie a răspunderii penale vor fi: de 8 ani faţă de 10 ani în legea în vigoare, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; şi de 6 ani în loc de 8 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani.

  • Abrogarea articolului referitor la neglijenţa în serviciu.

  • Introducerea unui termen de un an în care se poate face un denunţ. "Mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia", se menţionează în proiect.

  • Interzicerea, în cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei, a comunicărilor publice şi a declaraţiilor publice, precum şi furnizarea altor informaţii, direct sau indirect, provenind de la autorităţi publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităţilor publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate, decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

  • Articolul 13/2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție se abrogă. Ce prevedea acest articol: În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime. Condamnarea lui Liviu Dragnea, în primă instanță, în dosarul angajărilor fictive s-a făcut și în baza acestui articol. Abrogarea influențează și termenele de prescripție, care scad semnificativ.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















1347 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version