Curtea Constituțională (CCR) a amânat pentru 5 iunie sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecție făcută de vicepreședintele Camerei Deputaților Florin Iordache. Surse din interiorul CCR au declarat pentru HotNews.ro că 4 din cei 5 judecători au solicitat amânarea deciziei pe motiv că au nevoie de mai mult timp pentru a studia documentele primite. De asemenea, CCR a respins sesizarea PNL care reclama că Florin Iordache nu putea sesiza Curtea în numele președintelui Camerei Deputaților, chiar dacă avea delegate atribuțiile acestuia.

Liviu Dragnea si Florin IordacheFoto: Agerpres

De asemenea, CCR a respins sesizarea PNL care reclama că Florin Iordache nu putea sesiza Curtea în numele președintelui Camerei Deputaților, chiar dacă avea delegate atribuțiile acestuia.

Aceasta este a patra amânare decisă de Curtea Constituțională în dosarul privind completurile specializate. Potrivit surselor HotNews.ro patru judecători au propus amânarea deciziei iar votul a fost de 5 la 4 pentru. Motivarea amânării a fost explicată neoficial: "este nevoie de analizarea documentelor primite", au explicat sursele din interiorul CCR.

O hotărâre favorabilă l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive. Lipsa completului specializat a fost invocată de avocații liderului PSD, care au cerut desființarea sentinței de condamnare și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție.

La termenul anterior, pe 19 aprilie, CCR a motivat amânarea prin faptul că nu s-au primit toate răspunsurile de la toate țările de la care s-a cerut punct de vedere prin agentul Comisiei de la Veneția, au declarat surse oficiale.

Dacă CCR constată un conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție, sentinţele din prima instanţă în cazuri de corupție ar putea fi contestate și desființate, iar procesele reluate de la zero. O astfel de hotărâre l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea de condamnarea la trei ani și jumătate de închisoare în procesul angajărilor fictive.

Liviu Dragnea a admis, acum o lună, că efectul unei decizii favorabile a Curţii Constituţionale ar fi reluarea de la zero a procesului său.

În acest caz, Florin Iordache a sesizat CCR în luna martie, după ce Liviu Dragnea l-a lăsat pentru o săptămână președinte la Camera Deputaților. În sesizarea depusă la CCR, este invocat un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, pe tema completurilor specializate.

Mai exact, Florin Iordache susține în sesizare că toate procesele de corupție din prima instanță de la Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi trebuit judecate de completuri specializate în fapte de corupție. Este invocat articolul 29, alineatul (1) din Legea 78/2000: "Pentru judecarea în prima instanță a infracțiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie completuri specializate”. În fața judecătorilor constituționali, vicepreședintele Camerei Deputaților a susținut că Înalta Curte a refuzat să aplice legea 78/2000 și să constituie completuri specializate pe corupție, că "a sfidat Parlamentul și a încălcat statul de drept".

La rândul său, șefa instanței supreme, Cristina Tarcea, a spus că toate completurile au fost specializate în corupție și că instituției i se cere acum "să pună cu mâna" judecătorii. Ea a mai spus că în fiecare an, începând cu 2005, toate completurile de la secția penală au fost specializate în fapte de corupție.Aceleași argumente au fost folosite și de avocații lui Liviu Dragnea în procesul angajărilor fictive, în care liderul PSD a fost condamnat de un complet de 3 judecători de la ICCJ la trei ani și jumătate de închisoare.

În documentele depuse la instanța supremă și consultate de HotNews.ro, avocații lui Liviu Dragnea au invocat o nulitate absolută, spunând că sentința a fost pronunțată de un complet penal obișnuit, ci nu de un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, așa cum prevede Legea 78/2000. Avocații au cerut desființarea sentințelor penale din 21 iunie 2018 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în acest dosar și rejudecarea cauzei de către un complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție. "Fiind vorba de o normă de organizare judecătorească obligatorie, iar nu supletivă, judecarea cauzei în prima instanța trebuia să aibă loc în fața unui complet specializat pentru cauzele de corupție", se arată în documentele depuse în instanță de avocați.