Alegerile europarlamentare Ultimele zile de campanie înaintea scrutinului. Care sunt principalele mize și de ce contează alegerile din Uniunea Europeană

de DG     HotNews.ro
Luni, 20 mai 2019, 9:48 Actualitate | Esenţial


Uniunea Europeana
Foto: pixabay.com
Alegerile europarlamentare intră în linie dreaptă, acestea fiind ultimele zile de campanie înainte ca cetățenii europeni să meargă deja la urne începând de joi, în condițiile în care scrutinul se desfășoară în perioada 23-26 mai. Ironic, printre primii europeni care vor fi chemați să decidă asupra modului în care va arăta Europa viitorului sunt chiar britanicii, în condițiile în care Marea Britanie participă la scrutin după amânarea Brexit-ului din cauza tensiunilor politice de la Londra.

De altfel, dacă este să vorbim despre semnificația alegerilor europene este evident că situația fără precedent a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană și-a pus amprenta asupra întregii dezbateri și a ridicat miza scrutinului, căci, pe fondul creșterii populismului și al naționalismului, ceea ce se joacă acum pare a fi chiar soarta Uniunii, măcinate în ultima vreme atât de problema britanică, cât și de migrație sau ruptura între statele occidentale și nou-veniții din fostul bloc comunist.

Reuters publică o analiză cu privire la mizele acestui scrutin în urma căruia cetățenii europeni vor decide configurația politică a viitorului Parlament European, de care va depinde și conducerea viitoarei Comisii Europene.

Cine şi pentru ce votează?

Peste 400 de milioane de persoane din cele 28 de state membre vor putea vota în perioada 23-26 mai, inclusiv aproape 50 de milioane de cetăţeni britanici a căror ţară urma să părăsească blocul comunitar în martie acest an. Voturile lor pentru 73 de eurodeputaţi, care în câteva săptămâni ar putea să fie nevoiţi să renunţe la mandate, a dat peste cap anumite calcule după ce în luna aprilie a fost convenită o amânare a Brexitului.

Prin reprezentare proporţională, cetăţenii UE vor alege 751 de membri ai Parlamentului European, care îşi va împărţi activitatea între Bruxelles şi Strasbourg. De la Luxemburg, Malta şi Cipru, cu câte şase mandate de europarlamentar fiecare, la Germania, cu 96 de mandate, timp de cinci ani membrii Parlamentului European vor adopta legislaţia propusă de Comisia Europeană, care face obiectul aprobării de guvernele statelor membre, reprezentate în Consiliul UE.

Care este miza?

Subiecte mergând de la cheltuieli - deşi bugetul Uniunii Europene este de numai 1% din produsul intern brut (PIB) al statelor membre - la schimbări climatice şi drepturile lucrătorilor. Totuşi, unii care doresc dezmembrarea UE văd aceste alegeri drept un referendum de tip Brexit cu privire la însăşi supravieţuirea Uniunii Europene.

Prinşi în dezbaterea 'centru versus stat' sunt refugiaţii. Naţionaliştii dau vina pe UE pentru creşterea numărului de migranţi sosiţi în Europa în 2015. De partea lor, federaliştii consideră că migraţia poate fi ţinută sub control numai prin cooperare între ţările membre.

Liderii unor state din estul UE, precum Ungaria şi Polonia, critică Bruxellesul pentru modul de gestionare a problemei migraţiei şi pentru acuzaţia că cele două ţări subminează regulile democratice ale UE; unii occidentali vorbesc chiar despre tăierea subvenţiilor europene, ca măsură punitivă, notează Reuters, citată de Agerpres.

Alegerile europene din Regatul Unit sunt considerate de unii analişti drept un nou referendum privind Brexitul, unul care ar putea contribui la blocarea retragerii sau la accelerarea ei, în contextul în care britanicii dezbat dacă şi cum să părăsească blocul comunitar.

Există partide politice la nivelul UE?

Da şi nu. În Parlamentul European există acum opt grupuri politice. Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) are 217 locuri şi asigură majoritate cooperând de multe ori cu socialiştii (S&D, 186 de locuri) şi liberalii (ALDE, 68 de locuri). Două grupuri eurosceptice, conduse de UKIP şi Adunarea Naţională, au împreună 78 de locuri.

Este Marea Britanie o problemă?

Unii oficiali UE sugerează o amânare a aprobării desemnării titularilor principalelor funcţii la nivel european până după plecarea eurodeputaţilor britanici, pentru a evita astfel acuzaţia că deciziile Parlamentului European vor fi lipsite de legitimitate.

Votul britanic îi va favoriza pe eurosceptici, socialişti şi verzi, aproape acoperind diferenţa faţă de PPE, care nu are eurodeputaţi britanici după ce membrii Partidului Conservator au părăsit PPE şi au format un alt grup politic europarlamentar.

Prin participarea la alegerile europarlamentare, Regatul Unit a forţat Uniunea Europeană să amâne redistribuirea a 27 dintre cele 73 de mandate europarlamentare britanice. Franţa, de exemplu, va alege acum 79 de eurodeputaţi faţă de 74 în 2014, dar cei cinci în plus nu îşi vor putea prelua mandatele decât după ieşirea Regatului Unit din UE şi reducerea numărului europarlamentarilor la 705.

Ajunge câştigătorul să conducă Uniunea Europeană?

Liderii PE afirmă că ei sunt inima democraţiei europene. Comisia Europeană, care este organismul executiv al UE, este condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker. O luptă istorică pentru putere între Parlament şi Consiliu va marca aceste alegeri. Parlamentul European susţine că succesorul lui Juncker trebuie să fie desemnat în mod automat persoana care este candidatul 'cap de listă' din partidul european care câştigă alegerile. Lideri ca preşedintele francez Emmanuel Macron afirmă că nu se simt constrânşi juridic de sistemul 'capului de listă'. Parlamentul European ar putea respinge persoana nominalizată de Consiliu pentru preşedinţia Comisiei.

Cine conduce de fapt UE?

Este complicat. Dar discuţia despre votare şi candidatul 'cap de listă' face parte din negocierile dintre statele membre pentru a obţine poziţiile de top în instituţiile Uniunii Europene. Nu este vorba doar de Consiliu şi Comisie, ci şi de Banca Centrală Europeană. Cuvântul Germaniei şi Franţei, cele mai mari state din UE, cântăreşte cel mai greu, dar chiar şi cea mai mică ţară membră are un rol de jucat. Juncker este al treilea luxemburghez aflat la conducerea executivului UE, după Gaston Thorn (19 ianuarie 1981 - 6 ianuarie 1985) şi Jacques Santer (24 ianuarie 1995 - 15 martie 1999).

Aşadar, vor schimba multe lucruri aceste alegeri?

O ascensiune a euroscepticilor ar putea însemna o minoritate mai coezivă care poate bloca legislaţia UE. Totuşi, euro-optimiştii afirmă că o campanie care să atragă atenţia electoratului ar putea revigora eforturile post-Brexit de a ţine UE unită. Sondajele de opinie sugerează că extrema-dreaptă ar putea avea o proporţie mai mare în ansamblul Parlamentului European, dar probabil nu suficientă pentru a anunţa cântecul de lebădă al Uniunii Europene.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















2540 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Ne intoarcem in timp (Luni, 20 mai 2019, 18:17)

    Setalcott [utilizator]

    De-a lungul si de-a latul Europei, aceste alegeri sunt la fel de libere precum cele din Romania anilor 90.
    Atunci, PCR si TVR faceau front comun impotriva unor partide nou aparute in constiinta electoratului roman. Acum, partidele traditionale si presa respectabila a Europei fac front comun impotriva partidelor noi care dau glas doleantelor neglijate de cele vechi.
    Atunci aveam democratie originala, acum avem tot o democratie originala, care nu are de a face, vezi bine, cu succesul electoral, acesta fiind numit populism.
    Atunci oamenii care vedeau o speranta pentru tara lor in debarsarea de vechile structuri erau numiti anti-romani vanduti strainilor, acum, cei cu un sentiment european organic, inafara de petece de hartie si structuri tehnocrate, sunt numiti eurofobi si eurosceptici, in slujba lui Putin.
    Atunci aveam agitatie impotriva fascistilor, astazi avem aceeasi sperietoare a fascismului si extremei drepte.
    Atunci aveam mineri care asigurau pacea sociala, acum avem antifa care vegheaza cu bata in mana la justitia sociala - vezi ce patit astazi Nigel Farage.
    Atunci aveam teorii ale conspiratiilor cu teroristi si agenturi straine, acum avem isteria globala cu fake news si trolii rusi.
    Atunci aveam o firava gandire independenta care incerca sa rasara in iluzia unei noi democratii, acum avem voci independente in valul democratizarii informationale adus de Internet reduse la tacere de conglomeratul stat + presa oficiala + corporatii social media, cu pretextul luptei impotriva influentei rusesti, sub o mantie de corectitudine politica.
    Atunci aveam scenarii cu droguri si valuta la sediile partidelor istorice, acum avem inscenari de-adevaratelea, cu actori pusi sa joace rolul agentului rus.
    Cam asta e starea democratiei occidentale.

    https://www.youtube.com/watch?v=c6vI3jPXCgM


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version