Peste 460 de români au renunțat la cetățenia țării noastre în 2018, un număr record după anul 2010. În total, începând din 2010, 3.200 de români au renunțat la cetățenie, iar mai mult de jumătate au ales cetățenia Austriei, potrivit Ministerul Justiției.

TricolorFoto: Adina Florea/Hotnews

În urma unei interpelări a senatorului USR Radu Mihail, Ministerul Justiției a transmis că, începând cu 2010, 3.200 de români au renunțat la cetățenia țării noastre, iar recordul a fost anul trecut, când 461 de români au renunțat la cetățenie. Cei mai mulți dintre românii care au renunțat la cetățenie în 2018 - 278 - au ales cetățenia Austriei, în timp ce 82 au ales să fie cetățeni olandezi.

De altfel, mai mult de jumătate dintre cei 3.200 de români care au renunțat la cetățenie începând cu 2010 - 1.642 - au optat pentru cetățenia Austriei, în timp ce 575 de români au ales cetățenia Olandei, iar 298 de au devenit cetățeni norvegieni.

Conform datelor disponibile începând cu 2010, cele mai puține cereri de renunțare a cetățeniei române - 230 - au fost în acel an, precum și în 2014 - 247. În anul 2015, s-au înregistrat 416 cereri de renunțare la cetățenia română, în 2016 - 365, iar în 2017 - 337. De la începutul acestui an, 89 de români au cerut să renunțe la cetățenia țării noastre.

Mai multe state din Uniunea Europeană, precum Italia, Franța, Marea Britanie sau Ungaria, țări care găzduiesc importante comunități românești, permit dubla cetățenie sau cetățenia multiplă. Chiar și în această situație, unii cetățeni români pot opta să renunțe la cetățenia română în momentul în care o obțin pe cea a unui stat care acceptă dubla cetățenie.

Procedura pentru renunţarea la cetăţenia română

Pentru renunţarea la cetăţenia română, sunt necesare următoarele documente:

  • paşaportul românesc, a cărui copie va fi legalizată de ambasadă sau consulat;
  • actele de stare civilă româneşti ale solicitantului (certificate de naştere şi, dacă este cazul, de căsătorie sau sentinţe de divorţ), ale căror copii vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
  • certificatul de cazier judiciar obţinut în prealabil din România (vezi rubrica privind obţinerea certificatelor de cazier judiciar din România);
  • adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de administraţia financiară din localitatea ultimului domiciliu în România;
  • adeverinţă privind situaţia la zi a debitelor către statul român, eliberată de direcţia de impozite şi taxe a primăriei din localitatea ultimului domiciliu în România;
  • dovada deţinerii cetăţeniei altui stat (paşaport) sau a promisiunii de acordare a cetăţeniei de către autorităţile statului respectiv (sub forma unei adeverinţe, care va trebui să fie apostilată/supralegalizată de autorităţile acelui stat, în conformitate cu legislaţia locală şi convenţiile internaţionale aplicabile), a cărei copie şi traducere vor fi legalizate de ambasadă sau consulat;
  • declaraţie pe proprie răspundere privind existenţa unor eventuale debite faţă de persoane fizice sau juridice din România, care va fi autentificată de ambasadă sau consulat.