The New York Times: Şefii UE pun clima, democraţia şi locurile de muncă în centrul viitorului plan

de S.A.     HotNews.ro
Luni, 13 mai 2019, 1:17 Actualitate | Esenţial


Summit Sibiu
Foto: Stirile ProTV
Joi, în cadrul unor convorbiri menite să demonstreze unitatea în pofida prejudiciilor provocate de Brexit, liderii UE au fost de acord că prevenirea schimbării climei, consolidarea statului de drept şi găsirea unei modalităţi moderne de creştere economică trebuie să se afle în centrul atenţiei Uniunii Europene, relatează The New York Times preluat de Rador.

Totuşi, reuniunea lor neoficială de la Sibiu, un oraş din România, nu a dus la nişte decizii clare vizând modul în care pot fi atinse aceste ambițioase obiective, scoţând astfel în evidenţă disputele dn cadrul UE pe mai multe fronturi şi prevestind "bătăliile" ce vor urma.

Lideri din toate statele membre, cu excepţia Marii Britanii, s-au întâlnit de Ziua Europei la Sibiu, un oraş cu origini germane şi ungare, la 15 ani după ce extinderea UE a făcut în sfârşit Cortina de Fier, care a divizat continentul după cel de-Al Doilea Război Mondial, să devină istorie.

Înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, programate între 23 şi 26 mai, cei 27 de lideri au aruncat o primă privire şi asupra celor mai importante posturi ale organizaţiei, care urmează să se elibereze până la sfârşitul anului.

"În 15 zile, aproximativ 400 de milioane de europeni vor avea de ales între un proiect menit să consolideze în continuare Europa şi un proiect menit să distrugă şi să erodeze Europa prin revenirea la naţionalism", a declarat Macron în faţa celor prezenţi. "Clima, protecţia frontierelor, un model de creştere economică şi un model social... asta doresc cu adevărat pentru anii ce vin".

În privinţa schimbării climei, Franţa şi alte opt ţări din UE au propus ca, până în anul 2050, "emisia gazelor de seră să se reducă la zero", iar organizaţia se va gândi acum la modalităţile de proiectare şi de finanţare a oricărei treceri spre nişte politici convenabile mediului.

"Nimic nu s-a schimbat în privinţa disputelor şi a diverselor opinii cu privire la această probemă", a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, cel care a prezidat reuniunea şi care a fost premier al Poloniei, ţară care se numără printre cei mai mari adversari din UE ai reformelor vizând mediul. "Nouă este doar această presiune, foarte proaspătă şi energică", a declarat el, referindu-se la protestele crescânde ale tinerilor din Europa, care cer acţiuni radicale vizând salvarea planetei. "Fără această sensibilitate şi fără această imaginaţie, politicienii nu au niciun viitor".

Cu gândul la puternica industrie auto din ţara sa, cancelarul german Angela Merkel a refuzat să sprijine întrutotul propunerile susţinute mai ales de Franţa, dar a acceptat să se aloce un sfert din următorul buget comun al UE din perioada 2021-2028 pentru probleme legate de climă şi de eficienţa nergetică.

Un raport publicat joi de Fondul Mondial pentru Natură (WWFN) şi Global Footprint Network a criticat dur UE, afirmând că statele membre consumă resursele Terrei cu o viteză mai mare decât cea cu care le reînnoiesc.

Liderii au promis să apere statul de drept într-un moment când guvernele unor ţări ex-comuniste, precum Polonia, Ungaria şi România, sunt acuzate că subminează democraţia.

Divizată în privinţa unor probleme care se întind de la standardele democratice până la migraţie, UE se confruntă cu perspectiva ieşirii Marii Britanii, cu un val de populism şi cu problemele externe, create de nişte state precum China, Rusia şi Statele Unite.

Organizaţia este totodată codaşă şi în domenii care se întind de la inteligenţa artificială până la securitatea cibernetică, luptând totodată să ţină în viaţă controversatul acord nuclear cu Iranul.

Dar liderii au parafat o declaraţie în care promit "să apere o singură Europă", "să rămână uniţi la bine şi la rău" şi "să caute mereu soluţii comune".

Tusk a anunţat un alt summit pentru data de 28 mai, la două zile după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii ţărilor membre să poată conveni numirea unor persoane noi care să ocupe principalele funcţii ale UE până în 2024.

Acest lucru ar implica nişte negocieri "la sânge" cu privire la numele celor care vor conduce Consiliul European, care îi reuneşte pe liderii statelor membre, Comisia Europeană, care este forul executiv, Banca Centrală Europeană şi serviciul diplomatic comun.

Toate cele cinci posturi sunt vacante până spre sfârşitul anului, iar Parlamentul European, şi el pe cale să-şi încheie mandatul, şi-a desemnat deja favoriţii, respectiv, pe conservatorul german Manfred Weber şi pe socialistul olandez Frans Timmermans.

Totuşi, mulţi dintre liderii statelor membre vor să-şi păstreze controlul asupra opacului proces.

Ultima oară, acordului pentru principalele funcţii i-au trebuit trei runde de reuniuni, dar Tusk a spus că doreşte ca noua conducere să se instaleze în iulie şi că, în lipsa unui vot unanim, este dispus să susţină votul majoritar.

Premierul eurosceptic al Ungariei, Viktor Orbán, şi premierul grec Alexis Tsipras, s-au declarat deja împotriva lui Weber. Totuşi, el s-a bucurat de sprijinul dnei Merkel şi de cel al cancelarului austriac Sebastian Kurz, în timp ce liderii Luxemburgului şi Lituaniei s-au opus ideii de a susţine propunerile parlamentului.

Printre celelalte nume se mai numără şi negociatorul pentru Brexit, francezul Michael Barnier, sau Margrethe Vestager, actual comisar din partea Danemarcei, care a impus amenzi usturătoare unor giganţi ai informaticii precum Google şi Apple.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















209 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version