Rețelele de socializare online nu afectează semnificativ nivelul de satisfacţie privind viaţa al copiilor, potrivit rezultatelor unui nou studiu realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea Oxford, din Marea Britanie, relatează The Guardian, citat de Mediafax.
Specialiștii afirmă că timpul petrecut pe aceste platforme online are un efect negativ mic asupra nivelului de satisfacție privind viața al băieților și fetelor, acestea fiind şi singurele persoane care au redus folosirea lor în urma unei percepții de deconectare. Deși autorii studiului au descoperit că efectele orelor petrecute pe platformele de socializare online sunt mai mari în cazul fetelor decât al băieților, la nivel general, acestea rămân extrem de mici.
"99,75% din nivelul de satisfacție privind viața al unui tânăr pe parcursul unui an nu are nicio legătură cu folosirea mai frecventă sau mai redusă a rețelelor de socializare online", afirmă profesorul Andy Przybylski, coautor al cercetării. Acesta spune că studiul reprezintă o nouă dovadă că timpul petrecut în mediul online nu trebuie luat în considerare când este vorba despre starea psihică a copiilor.
Przybylski spune că, în schimb, ar trebui ca oamenii să îşi pună alte întrebări, mai nuanțate, în legătură cu activitatea tinerilor. "Este posibil să fie alte aspecte, mai specifice, ale rețelelor de socializare online care sunt dăunătoare pentru copii. Sau să existe anumiți tineri mai mult sau mai puțin vulnerabili din cauza unor factori de fundal", spune cercetătorul.
Autorii afirmă că părinții nu ar mai trebui să se concentreze pe timpul petrecut de minori pe platfome precum Facebook şi Snapchat. Ei ar trebui, în schimb, să discute cu copiii despre experiențele lor din mediul online. "Lucrurile o pot lua pe o cale greșită atât în planul offline, cât și în cel online și este foarte important să menținem deschisă comunicarea", declară Amy Orben, autoarea principală a studiului și profesor la Universitatea Oxford.
Impactul pe care îl pot avea rețelele de socializare online a fost subiectul multor dezbateri. Unele cercetări susțin că acestea joacă un rol negativ asupra sănătății mintale a copiilor. Altele au stabilit că ele au efecte pozitive, ajutându-i pe tineri să înteracționeze cu alți oameni și să găsească susținere. Grupul din spatele acestei cercetări recente declară că numeroase studii anterioare s-au concentrat doar pe a descoperi dacă minorii care au fost mai activi în acel mediu aveau o părere mai proastă despre viață la momentul dat.
Practic, autorii acestora au comparat informații provenite de la copii diferiți, fără să încerce să afle dacă rețelele erau responsabile pentru emoțiile negative sau viceversa. În concluzie, afirmă echipa, întrebările legate de asocierea dintre creșterea timpului petrecut pe platformele online și opinia viitoare a unui tânăr asupra vieții rămâneau fără răspuns.
Pentru noul studiu, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, autorii au analizat informațiile colectate în Marea Britanie prin intermediul unei cercetări anterioare, desfășurată între 2009 și 2016, care a avut peste 12.500 de subiecți, cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani. Cercetătorii au efectuat peste 2.000 de analize diferite, abordând descoperirile în feluri variate, pentru a vedea impactul concentrării asupra unei game mari de factori, printre care se numără și aspecte ale vieții de acasă a copiilor.
Rezultatele au arătat că, pentru o mare proporție dintre studii, nu a existat nicio legătură semnificativă între satisfacția privind viaţa și timpul petrecut pe rețelele de socializare online. Aspectele au fost confirmate indiferent că descoperirile au comparat copii diferiți sau s-au concentrat pe efectele în timp asupra unor cazuri individuale. Echipa de studiu afirmă că acest aspect este important, deoarece un set de informații poate oferi concluzii diferite în funcție de modul de analiză.
Când cercetătorii au făcut o medie a tuturor observațiilor, ei au descoperit că posibilitatea ca minorii să afirme că nu erau mulțumiți de viața lor era doar cu puțin mai mare în cazul celor care petreceau mai mult timp pe internet. Efecte chiar mai reduse au fost observate când aceștia s-au concentrat asupra impactului creșterii folosirii rețelelor de socializare online asupra satisfacției de viață și viceversa.
"Modificările în activitatea online a unui adolescent pot explica doar 0,25% din transformările viziunii lor asupra vieții după un an", afirmă Orben. "În mod invers, variaţiile în ceea ce priveşte nivelul de satisfacție privind viaţa pot răspunde doar pentru 0,004% din modificările în ceea ce priveşte folosirea mediului online după un an, ceea ce reprezintă tot un efect redus", a adăugat aceasta.
Pentru a examina diferențele dintre băieți și fete, echipa de cercetători s-a concentrat pe analizele pe care le-a considerat ca fiind cele mai puternice. Rezultatele au arătat că efectele creșterii folosirii rețelelor de socializare online erau mai extinse în cazul fetelor decât în cel al băieților. Acestea nu reduceau cu puțin numai satisfacția asupra vieții, ci și gradul de mulțumire în legătură cu prietenii, familia, viața la școală și activitatea din cadrul acesteia. Nu a existat însă o influență asupra percepției aspectului fizic.
Nemulțumirea privind anumite aspecte ale vieții a dus la o reducere a folosirii rețelelor de socializare online doar în cazul fetelor. Echipa afirmă, însă, că rezultatele nu au fost semnificative și a menționat că acest grup își prezintă mai bine propriile sentimente. Cu toate acestea, cercetarea are limite. Printre acestea se numără faptul că este bazată doar pe timpul pe care participanții au raportat că l-au petrecut în mediul online.
Grupul de cercetători a mai declarat că nu a putut examina ce făceau copiii în mod exact sau ce platforme foloseau. Profesorul Liz Twigg, de la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie, care conduce în prezent o cercetare la scară largă asupra impactului pe care îl au rețelele de socializare online asupra copiilor, a primit descoperirile cu brațele deschise. "Așa cum recunosc și autorii, niciun studiu cu privire la acest aspect nu oferă dovezi definitive, dar acesta prezintă semne convingătoare", afirmă profesorul. "În termeni populari, folosirea platformelor online poate să nu fie sursa de daune pentru sănătatea mintală a copiilor la care ne gândim adesea", a mai spus aceasta.
0
0
