Fragmente din interviu:
Rep: Dar ce credeți că ne lipsește nouă, în procesul de rebranding al României?
ES David Saranga: În primul rând, dumneavoastră trebuie să hotărâți dacă acest proces este necesar. Si după ce ajungeți la această concluzie, trebuie făcut un research, un studiu. În Israel, înainte să facem acest studiu, noi ne bazam pe ceea ce credeam noi că trebuie făcut. Dar nu se lucrează așa. Am realizat asta în momentul în care am înțeles că trebuie să lucrăm ca și cum ar fi o societate privată. Guvernul israelian a hotărât să funcționeze ca o societate privată. Ce face o societate privată pentru a vedea care este problema – dacă este o problemă – cu imaginea ei? Face un studiu și acest lucru am făcut acum noi în urmă cu 15 ani și după ce am văzut rezultatele, atunci am știut ce aveam de făcut.
Rep: Cum se vede – în opinia dvs - faptul că România nu a numit atât de mult timp un ambasador în Israel?
ES David Saranga: Cred că este o problemă. Între două țări prietenoase, așa cum sunt România și Israel, un ambasador este mult mai mult decât un funcționar. Un ambasador este un simbol. Și vreau să văd un ambasador român în Israel, în vitorul apropiat.
Rep: Veniți în România, într-o perioadă de negocieri, de tatonări: mutarea ambasadei la Ierusalim. Ați avut discuții și chiar promisiuni de la guvern și o temperare de la Președinție. Sunt membrii ai Uniunii Europene – care știm cu toții ce poziție are - iar noi avem niște obligații. Cum vedeți derularea negocierilor?
Rep: Războiul din Siria, pe lângă migrație și moarte, a pus la grea încercare relațiile internaționale. Printre țările care au fost puternic implicate este și țara dumneavoastră și mă refer la incidentul cu Rusia. Cum vede Ierusalimul rezolvarea problemei, pacificarea zonei?
ES David Saranga: În zona respectivă sunt mai multe țări care joacă un rol important. Vorbim despre Turcia, Iran, Rusia, Siria. Lucrul care ne deranjează foarte mult este faptul că Iranul este în Siria. De ce este ceva îngrijorător? Pentru că Iranul vrea să destabilizeze zona noastră. Dacă Iranul este într-o zonă, înțelegem că ceva negativ o să se întâmple acolo – asta s-a întâmplat în Liban și în alte locuri unde Iranul a fost prezent. Faptul că acum Iranul este în Siria – asta nu putem să acceptăm. Știm ce și cum funcționează Iranul.
În al doilea rând, Iranul nu numai că este o țară care vrea să destabilizeze Orientul Mijlociu, dar are și o aspirație nucleară și atunci când aceste două componente se pun împreună, atunci zona în care trăim este nesigură.
Rep: În Libia, se întâmplă acum cam ce se întîmpla în Siria la început. Credeți că se repetă scenariul, să ne îngrijorăm?
ES David Saranga: Cu Libia, e aceeași problemă care este cu Siria. Țara este formată de niște triburi, nu este o țară cu o etnie unică. Faptul că vedem acest război și ,din nefericire, emigranți care pleacă – vedem, de fapt, care este influenta asupra Europei.
Rep: În Statele Unite, ati fost consul al relației publice și mass-media, practic omul de legătura al Israelului cu presa americană. Cum vi se pare presa românească, comparativ cu presa de peste Ocean?
ES David Saranga: Media s-a schimbat, nu mai este cea din urmă cu aproape 15 -20 de ani. Faptul că acum exista facebook ori twitter, asta înseamnă că fiecare persoană care vrea, poate să fie un jurnalist. E bine, e rău? Nu știu, depinde pe cine întrebați. Cred ca este ceva pozitiv, pentru că putem auzi mai multe voci.
Dar, în același timp, trebuie să ne găndim la fake-news. Eu bănuiesc că în următorii ani vom găsi modalități de a ocoli această problemă de fake-news, dar astazi este o parte din media. Nu numai aici in România se întâmpla asta, ci peste tot.
Rep: În România, fenomenul fake-news este tot mai prezent. Cum îl percepeți comparativ cu țările in care dvs ați lucrat ?
ES David Saranga: Nu stiu, dar un lucru este clar: fake-news este peste tot. Fiecare persoană trebuie să se gândească la știrile pe care alege să le citească. Știu, acesta este un lucru în plus pe care o persoană trebuie să îl facă, este un efort, dar trebuie să îl facă.
Rep: Există un antidot, o educare în această privință? De exemplu, americanii vi s-au părut ”mai antrenați” în a se apăra împotriva fenomenului fake-news?
ES David Saranga: Nu cred, e vorba de fiecare persoană , nu e o națiune. Ține de felul în care o persoană consumă informația.
Rep: Referindu-ne la scandalul Cambridge Analitica, credeți că acest război informațional chiar poate hotărî alegerea unui președinte?
Rep: În lunga carieră diplomatică, ce personaj politic v-a impresionat cel mai mult?
ES David Saranga: Sunt mulți, dar cel mai mult m-a impresionat Papa. O persoană religioasă, care stie sa vorbeasca cu toată lumea – nu numai cu cei religioși. Îmi place modul în care Papa înțelege rolul pe care il are ca lider.
Rep: Cum ați perceput poporul roman, cum suntem percepuți în Israel?
Rep: La București s-a aprobat construirea unui muzeu al Holocaustului. Sunt însă probleme cu clădirea de patrimoniu aleasă. În ce stadiu se află proiectul? De ce credeți că în România este nevoie de un muzeu al Holocaustului și ce sperați de la funționarea unei astfel de instituții?
Rep: Vorbiți foarte bine limba romana. Cum ati învătat-o?
ES David Saranga: Este al doilea mandat pe care il am in Romania. Între anii 1997-2000, am fost viceambasador și inainte să vin aici am învățat limba română. Nu este o limbă ușoară, dar după ce am trăit aici trei ani de zile, cred că a fost mult mai ușor. Apoi, timp de 20 de ani nu am mai vorbit limba română și acum, încet-încet, o reînvăț.
În trecut, studiam limba română, timp de trei –patru ore pe zi, de cinci ori pe săptămână. După șase luni de studio, am ajuns în România și mi-am dat seama că nu pot să vorbesc limba română. A fost greu, dar m-am chinuit și în sfârșit, am învățat-o.
Oricat de multe lucruri frumoase se pot spune despre Israel, adevarul e ca o generatie de palestinieni a vazut cum prin migratie balansul etnic a fost intors in defavoarea lor si acei imigranti si-au impus un stat pe pamanturile lor cu sustinere occidentala.
Toate celelalte declaratii antibolsevice ale lui Horthy erau menite sa-i asigure buna vointa lui Hitler.
Dupa ce armata romana s-a retras din capitala Ungariei ,la insistentele britanicilor, Miklos Horthy si-a facut aparitia in Budapesta iar in ianuarie 1920 a fost numit regent de Parlamentul ungar.
Miklos Horthy era un conservator care a permis o legislaţie anti-semită în Ungaria încă din perioada interbelică.
Incercand sa-si scape pielea a incercat sa duca tratative cu britanicii care insa i-au inteles jocul si l-au refuzat
Bibi insusi prin consilierii israelieni ai lui Dragnea baga cutitul si ataca politica externa a statului facandu-ne sa vorbim pe doua voci.
Felicitari, respect inteligenta compatriotilor dvs. !!!